Detartrajul este una dintre acele proceduri simple care pot face o diferență uriașă pentru sănătatea danturii, dar pe care mulți oameni o amână.

De multe ori, din lipsă de timp, teamă sau pur și simplu din neglijență, controalele stomatologice sunt evitate, iar tartrul se acumulează încet, dar sigur. Ceea ce pare o problemă minoră la început – o depunere mică la baza dinților – poate deveni, în timp, o cauză majoră de inflamație, respirație urât mirositoare și chiar pierdere a dinților.

Ce este tartrul și cum se formează

Tartrul este rezultatul transformării plăcii bacteriene – o peliculă moale și invizibilă formată din resturi alimentare și bacterii – într-o depunere dură, calcaroasă. Acest proces are loc atunci când igiena orală nu este suficientă sau placa bacteriană nu este îndepărtată zilnic.

În contact cu mineralele din salivă, placa se întărește și aderă strâns la suprafața dinților, mai ales în zonele greu accesibile periuței. Odată format, tartrul nu mai poate fi îndepărtat prin periaj obișnuit, ci doar printr-un detartraj profesional realizat la medicul stomatolog.

Ce se întâmplă dacă nu îndepărtezi tartrul la timp

Lăsat netratat, tartrul devine o sursă constantă de bacterii care irită și inflamează gingiile. Primele semne sunt ușor de trecut cu vederea: o ușoară sângerare la periaj, o respirație mai grea, o sensibilitate apărută brusc. Însă, în timp, aceste simptome se agravează și pot duce la afecțiuni serioase.

Gingiile se inflamează și apare gingivita

Tartrul creează un mediu ideal pentru bacterii, iar acestea provoacă inflamația gingiilor. Gingiile devin roșii, umflate și sângerează ușor la atingere. În această etapă, problema este reversibilă, însă dacă gingivita nu este tratată, evoluează spre o formă mult mai gravă.

Se dezvoltă parodontoza

În lipsa unui detartraj regulat, inflamația se extinde sub gingii, afectând osul care susține dinții. Este momentul în care apare

parodontoza, o boală care nu doare la început, dar care în timp duce la retragerea gingiilor, expunerea rădăcinilor și, în cele din urmă, pierderea dinților.

Dinții se mișcă și devin sensibili

Depunerile de tartru împing gingiile și forțează osul alveolar, ceea ce face ca dinții să devină mobili. În același timp, smalțul dentar este expus, iar sensibilitatea la rece, cald sau dulce crește.

Respirația devine neplăcută

Un alt efect neplăcut al tartrului este halena persistentă, cauzată de bacteriile care se acumulează la baza dinților și sub gingii. Nici periajul frecvent, nici apa de gură nu pot elimina mirosul, pentru că sursa este profundă, la nivelul tartrului solidificat.

Apar pete și colorații inestetice pe dinți

Tartrul are o culoare gălbuie sau brună, în special în zona incisivilor inferiori și pe măselele din spate. Cu timpul, acestea devin tot mai vizibile și afectează aspectul general al zâmbetului. Chiar și după periaj, dinții par „murdari”, deoarece petele sunt aderente și nu pot fi îndepărtate acasă.

De ce detartrajul nu trebuie evitat

Detartrajul este o procedură rapidă, sigură și complet nedureroasă. Se realizează cu ajutorul ultrasunetelor, care sparg depunerile dure fără să afecteze smalțul dinților. După curățare, medicul efectuează un periaj profesional și un airflow (curățare cu jet de apă și bicarbonat fin), pentru a reda luciul natural al dinților.

Beneficiile se simt imediat: gingiile devin mai sănătoase, respirația mai proaspătă, iar dinții capătă o senzație de curățenie pe care nu o poți obține prin periaj acasă.

Cel mai important este faptul că detartrajul previne evoluția bolilor gingivale și parodontale, care odată instalate sunt greu de tratat și pot necesita intervenții complexe.

Cât de des ar trebui făcut detartrajul

Frecvența ideală depinde de igiena personală, alimentație și predispoziția naturală la formarea tartrului. În general, se recomandă:

– o dată la 6 luni pentru majoritatea persoanelor;
– la 3–4 luni pentru fumători sau persoanele cu probleme gingivale;
– o dată pe an pentru cei care au o igienă excelentă și vizite regulate la stomatolog.

Medicul stomatolog este cel mai în măsură să stabilească intervalul potrivit, în funcție de situația fiecărui pacient.

Cum previi formarea tartrului între detartraje

Deși nu poate fi eliminat complet prin periaj, tartrul poate fi încetinit printr-o igienă orală corectă. Este important să te speli pe dinți de două ori pe zi, să folosești ață dentară și apă de gură antiseptică.

O periuță electrică poate ajuta la curățarea mai eficientă a plăcii bacteriene. În plus, limitarea consumului de zahăr, cafea, ceai negru și tutun reduce riscul de colorații și depuneri.

Nu în ultimul rând, controalele periodice la dentist sunt cheia pentru prevenție. Chiar dacă nu simți durere, o evaluare de rutină poate depista din timp orice problemă și o poate rezolva simplu.

Un detartraj făcut la timp nu înseamnă doar dinți mai albi, ci și o dantură sănătoasă pe termen lung. Ignorarea acestei proceduri duce treptat la inflamații, infecții și pierderea dinților – probleme care se tratează greu și costă mult mai mult.

Așa că, dacă au trecut mai mult de șase luni de la ultima vizită la stomatolog, e momentul perfect să programezi un control. Într-o oră, poți preveni ani de tratamente costisitoare și te poți bucura din nou de un zâmbet curat, sănătos și sigur.