Stresul poate provoca numeroase probleme de sănătate, iar una dintre acestea este aritmia asociată stresului.

În acest articol analizăm cauzele, simptomele și metodele prin care aceasta poate fi gestionată.

Cel mai important:

• Cum poate stresul să provoace aritmie?
• Care sunt simptomele aritmiei provocate de stres?
• Cum putem face față aritmiei asociate stresului?

Aritmia este o afecțiune în care activitatea mușchiului cardiac este perturbată, iar ritmul inimii devine neregulat. Inima poate bate prea repede, prea încet sau neregulat în anumite momente. Aritmiile se pot manifesta prin palpitații, senzația că inima „sare” peste o bătaie sau accelerarea pulsului. Uneori, acestea nu prezintă simptome caracteristice și pot rămâne nedepistate mult timp. 

În acest articol ne vom concentra asupra cauzelor legate de stres care pot favoriza apariția aritmiei, asupra simptomelor acesteia și asupra modalităților de gestionare. Dispozitive precum SENDO Advance 3, dotate cu tehnologia HIRA, pot detecta rapid și precis prezența unei aritmii la domiciliu.

Stresul ca factor declanșator al aritmiei

Stresul este un factor declanșator binecunoscut al problemelor cardiace, inclusiv al aritmiilor. Acesta poate provoca un dezechilibru la nivelul sistemului nervos autonom, determinând accelerarea ritmului cardiac sau apariția unor bătăi cardiace suplimentare. Epuizarea, anxietatea și stresul emoțional pot favoriza apariția aritmiei și îi pot agrava evoluția. Prezența acestor factori este asociată și cu un risc mai mare de apariție a altor afecțiuni cardiace. De aceea, reducerea stresului și a tensiunii emoționale este importantă pentru gestionarea tulburărilor de ritm cardiac.

Aritmiile pot accentua anxietatea și pot declanșa atacuri de panică. Acestea pot fi chiar printre primele simptome resimțite. Este posibilă și situația inversă – un atac de panică poate contribui la declanșarea unei aritmii.

 

Cum putem recunoaște aritmia provocată de stres?

Una dintre principalele simptome ale aritmiei este senzația de palpitații. Atunci când sunt asociate cu stresul, palpitațiile se pot manifesta în diferite moduri:

• senzație de fluturare sau „fâlfâire” în piept;
• bătăi neregulate ale inimii – accelerarea sau încetinirea pulsului, bătăi suplimentare sau senzația că lipsește o bătaie;
• bătăi puternice ale inimii, care pot fi resimțite chiar și în urechi.

Pe lângă inimă, sistemul nervos autonom reglează și activitatea altor organe interne și poate influența modul în care acestea funcționează. De aceea, persoanele care prezintă aritmie asociată stresului pot avea și alte simptome:

• greață;
• diaree și balonare;
• respirație accelerată;
• transpirație;
• tensiune musculară;
• tremurături.

 

Gestionarea aritmiei asociate stresului

 

Autotratamentul aritmiei trebuie luat în considerare numai după ce un medic specialist a exclus existența unei afecțiuni cardiace asociate.

Reducerea factorilor declanșatori

Anxietatea poate fi declanșată de factori diferiți de la o persoană la alta, precum vorbitul sau aparițiile în public, zborurile cu avionul și alte situații similare.

Chiar și anumite gânduri pot provoca anxietate și un atac de panică însoțit de aritmie.

Pentru persoanele care suferă de aritmie, poate fi utilă reducerea expunerii la situațiile și gândurile care le declanșează anxietatea. Acest lucru poate contribui la diminuarea episoadelor de anxietate sau a atacurilor de panică și, implicit, la reducerea episoadelor de aritmie asociată stresului.

Reducerea stresului din viața de zi cu zi presupune, de asemenea, un somn suficient (7–9 ore pe noapte) și perioade adecvate de odihnă.

Plimbările

Plimbările și alte forme de activitate fizică ușoară pot contribui la menținerea unui ritm cardiac normal și la reducerea nivelului de adrenalină. De aceea, la începutul unui episod de aritmie, o plimbare poate avea un efect benefic.

Discuțiile cu cei apropiați

Gândurile anxioase și atacurile de panică sunt adesea însoțite de teamă. În astfel de momente, o conversație cu o persoană apropiată – un prieten sau un membru al familiei – poate ajuta la distragerea atenției de la gândurile anxioase și la depășirea mai ușoară a momentului.

Tehnici pentru calmarea respirației

Respirația joacă un rol important în episoadele de aritmie asociate stresului. În astfel de momente, aceasta este adesea accelerată, fenomen cunoscut sub numele de hiperventilație.

Respirația lentă și calmă poate contribui la reglarea ritmului cardiac și la reducerea durerii în piept și a amețelilor. Yoga este considerată o metodă susținută de cercetări pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare, fizice și psihice. Practicarea yoga poate avea efecte benefice asupra tensiunii arteriale și ritmului cardiac la persoanele cu aritmie.

Meditația pune, de asemenea, accent pe respirația lentă și regulată și poate avea un efect calmant.

 

Monitorizarea regulată a ritmului cardiac

În perioadele de anxietate, atacuri de panică sau niveluri ridicate de stres, monitorizați-vă tensiunea arterială și ritmul cardiac. Dispozitive precum SENDO Advance 3, dotate cu tehnologia HIRA, permit monitorizarea simultană a acestor parametri.

Tehnologia SENDO permite salvarea rezultatelor, astfel încât să puteți avea un istoric detaliat al ritmului cardiac și al tensiunii arteriale și să îl prezentați medicului dumneavoastră, dacă este necesar.

Aveți grijă de dumneavoastră și de inima dumneavoastră!

 

Întrebări frecvente:

Este posibil să am o aritmie asimptomatică?

Da. Aritmia poate să nu prezinte simptomele tipice, precum palpitațiile sau senzația că inima „sare” peste o bătaie.

Cum pot să îmi dau seama că am aritmie și ce o provoacă?

Dacă aveți episoade în care simțiți că inima „sare” peste bătăi, palpitații sau alte manifestări neobișnuite, consultați un cardiolog. În astfel de situații, medicul poate recomanda analize de sânge, o electrocardiogramă, o ecocardiografie și alte investigații pentru identificarea cauzei aritmiei.

 

Sursă: mayoclinic, ncbi, calmclinic, my.clevelandclinic, everydayhealth, pennmedicine