Sindromul de colon iritabil poate provoca dureri abdominale, balonare, constipație sau diaree. Descoperă 8 simptome frecvente, factorii de risc și semnele care necesită un consult medical.

Sindromul de colon iritabil este o tulburare digestivă foarte frecventă, care poate afecta semnificativ calitatea vieții, chiar dacă nu produce leziuni vizibile ale intestinului. Manifestările pot varia mult de la o persoană la alta: unii oameni se confruntă în special cu diaree, alții cu constipație, iar în unele cazuri cele două alternează.

Problema este că simptomele pot semăna cu cele ale altor afecțiuni digestive, motiv pentru care diagnosticul nu se stabilește doar pe baza unei singure manifestări. De obicei, medicul analizează tiparul simptomelor, durata lor și exclude alte cauze atunci când există motive de îngrijorare.

1. Durerea și crampele abdominale sunt printre cele mai frecvente simptome

Durerea abdominală este unul dintre semnele caracteristice ale sindromului de colon iritabil. Poate apărea sub formă de crampe, presiune, înțepături sau disconfort difuz și este adesea legată de tranzitul intestinal.

La unele persoane, durerea se ameliorează după eliminarea scaunului, în timp ce la altele se poate intensifica înaintea defecației. Localizarea nu este întotdeauna aceeași, iar intensitatea poate varia de la un episod la altul.

Caracteristic pentru colonul iritabil este faptul că simptomele tind să apară în pusee. Poți avea perioade în care aproape nu simți nimic și alte perioade în care durerile revin zilnic.

2. Balonarea poate deveni foarte supărătoare

Balonarea este una dintre manifestările cel mai des descrise de persoanele cu sindrom de colon iritabil. Abdomenul poate părea mult mai umflat spre sfârșitul zilei, chiar dacă dimineața aspectul este normal.

Fenomenul nu este întotdeauna explicat doar prin acumularea unei cantități mari de gaze. În colonul iritabil poate exista și o sensibilitate crescută la distensia normală a intestinului, ceea ce înseamnă că o cantitate obișnuită de gaze poate fi percepută ca fiind foarte neplăcută.

Anumite alimente fermentabile, mesele voluminoase sau mâncatul foarte repede pot accentua problema.

3. Diareea poate apărea brusc și poate fi însoțită de urgență

Există o formă de sindrom de colon iritabil în care predomină diareea. Persoana poate avea scaune moi sau apoase și senzația că trebuie să ajungă foarte repede la toaletă.

Uneori, nevoia de defecație apare la scurt timp după masă sau dimineața. Această imprevizibilitate poate deveni una dintre cele mai dificile componente ale bolii, deoarece poate afecta deplasările, serviciul și activitățile sociale.

Diareea persistentă nu trebuie însă atribuită automat colonului iritabil. Infecțiile, intoleranțele alimentare, boala celiacă și bolile inflamatorii intestinale pot produce simptome asemănătoare.

4. Constipația poate fi simptomul dominant

La polul opus există sindromul de colon iritabil cu predominanța constipației.

Scaunele pot deveni rare și tari, iar eliminarea lor necesită efort. Unele persoane descriu și senzația că intestinul nu s-a golit complet, chiar după ce au mers la toaletă.

În alte cazuri, constipația și diareea alternează. Acest tipar poate fi foarte frustrant, deoarece ceea ce pare să ajute într-o perioadă poate agrava simptomele în alta.

5. Gazele intestinale pot apărea mai frecvent

Flatulența și senzația de gaze sunt frecvente în sindromul de colon iritabil, mai ales după consumul anumitor carbohidrați fermentabili.

Ceapa, usturoiul, leguminoasele, unele fructe și îndulcitorii de tip sorbitol sau manitol pot provoca simptome mai intense la persoanele sensibile.

Acesta este și motivul pentru care dieta cu conținut redus de FODMAP este folosită uneori pentru identificarea alimentelor declanșatoare. Totuși, ea nu ar trebui transformată într-o dietă foarte restrictivă pe termen lung fără îndrumare de specialitate.

6. Senzația de evacuare incompletă poate persista după mersul la toaletă

Unele persoane cu colon iritabil au impresia că trebuie să meargă din nou la toaletă imediat după defecație.

Această senzație poate apărea chiar dacă nu mai există o cantitate semnificativă de scaun de eliminat și este legată de modul în care intestinul și sistemul nervos comunică.

În timp, poate duce la petrecerea unui timp foarte lung la toaletă și la o preocupare constantă pentru tranzitul intestinal.

7. Mucusul în scaun poate apărea în colonul iritabil

O cantitate mică de mucus albicios sau transparent poate fi observată uneori în scaun la persoanele cu sindrom de colon iritabil.

Mucusul nu trebuie confundat însă cu sângele. Sângele roșu sau scaunele foarte închise la culoare nu sunt simptome caracteristice colonului iritabil și necesită evaluare medicală.

Este o diferență importantă, pentru că sindromul de colon iritabil nu produce, în mod obișnuit, sângerare intestinală.

8. Oboseala și starea generală proastă pot însoți simptomele digestive

Deși sindromul de colon iritabil este cunoscut în primul rând pentru manifestările digestive, multe persoane descriu și oboseală, somn de slabă calitate sau o stare generală de epuizare.

Disconfortul abdominal repetat, mersul frecvent la toaletă și teama că simptomele pot apărea în momente nepotrivite pot afecta somnul și starea psihică.

Există și o legătură strânsă între intestin și creier, iar stresul și anxietatea pot amplifica manifestările digestive fără ca simptomele să fie „imaginate”. Ele sunt reale și pot deveni mai intense atunci când organismul se află sub stres.

Cine are risc mai mare de sindrom de colon iritabil

Cauza exactă a sindromului de colon iritabil nu este pe deplin cunoscută. Se consideră că problema apare printr-o combinație de factori legați de motilitatea intestinală, sensibilitatea nervilor intestinali, microbiom și comunicarea dintre creier și intestin.

Afecțiunea este diagnosticată mai frecvent la persoane tinere și de vârstă mijlocie și apare mai des la femei.

Antecedentele familiale pot conta, ceea ce sugerează că există atât o componentă genetică, cât și factori de mediu comuni.

Stresul nu provoacă neapărat boala, dar poate declanșa puseele

Mulți pacienți observă că simptomele se intensifică în perioadele de stres.

Creierul și intestinul comunică permanent prin intermediul sistemului nervos, iar stresul poate modifica motilitatea intestinală și sensibilitatea la durere.

Acesta este motivul pentru care simptomele pot deveni mai intense înaintea unui examen, în perioade dificile la serviciu sau în momente de anxietate.

Totuși, sindromul de colon iritabil nu este doar o problemă psihologică. Stresul poate agrava boala, dar nu înseamnă că simptomele sunt „doar în mintea pacientului”.

O infecție intestinală poate preceda apariția simptomelor

Uneori, colonul iritabil apare după un episod de gastroenterită.

Această formă este cunoscută drept sindrom de colon iritabil postinfecțios. După dispariția infecției, modificările de sensibilitate și funcționare ale intestinului pot persista luni sau chiar mai mult.

Riscul pare să fie mai mare după infecții digestive mai severe.

Alimentația poate declanșa simptome, dar nu există un singur aliment vinovat

Unele persoane observă că simptomele apar după lactate, grâu, ceapă, usturoi, leguminoase, anumite fructe, cafea, alcool sau mâncăruri foarte grase.

Asta nu înseamnă că toate aceste alimente trebuie eliminate.

Cel mai util este să urmărești relația dintre ceea ce mănânci și apariția simptomelor. Un jurnal alimentar poate scoate la iveală un tipar pe care altfel este dificil să îl observi.

Modificările microbiomului pot avea un rol

În ultimii ani, cercetările s-au concentrat tot mai mult asupra microbiomului intestinal.

Compoziția bacteriilor din intestin poate influența digestia, producerea gazelor și modul în care intestinul comunică cu sistemul nervos.

Nu există însă în prezent un test simplu al microbiomului care să poată diagnostica sigur sindromul de colon iritabil, iar suplimentele cu probiotice nu funcționează la fel pentru toate persoanele.

Cum se stabilește diagnosticul

Nu există o singură analiză de sânge sau o investigație care să confirme sindromul de colon iritabil.

Diagnosticul se bazează în principal pe simptome și pe tiparul acestora. În anumite situații, medicul poate recomanda analize de sânge, teste pentru boala celiacă, teste din scaun sau investigații suplimentare pentru a exclude alte afecțiuni.

Colonoscopia nu este necesară automat tuturor persoanelor cu simptome compatibile cu colonul iritabil, dar poate fi recomandată atunci când există factori de risc sau semne de alarmă.

Ce simptome nu trebuie puse pe seama colonului iritabil

Există câteva manifestări care necesită o atenție mai mare și nu ar trebui explicate pur și simplu prin „colon iritabil”.

Sângele în scaun, slăbirea neintenționată, febra persistentă, anemia, vărsăturile repetate sau simptomele care te trezesc frecvent din somn pot indica o altă problemă digestivă.

De asemenea, apariția recentă a unor simptome importante la o persoană mai în vârstă necesită evaluare medicală.

Sindromul de colon iritabil poate fi controlat

Deși afecțiunea poate fi persistentă și poate reveni în episoade, simptomele pot fi adesea controlate foarte bine.

Tratamentul depinde de manifestarea dominantă. Unele persoane au nevoie în primul rând de modificarea alimentației, în timp ce altele beneficiază de tratamente pentru constipație, diaree sau durere abdominală.

Mișcarea, somnul suficient și gestionarea stresului pot contribui și ele la reducerea puseelor.

Important este să nu ajungi la o alimentație extrem de restrictivă în încercarea de a elimina fiecare simptom. Identificarea factorilor declanșatori și alegerea unui tratament adaptat tipului de colon iritabil sunt mult mai eficiente decât eliminarea la întâmplare a numeroase alimente.

Citește și: 

Alimente care provoacă balonare: ce este bine să eviți

Ce alimente neobișnuite provoacă balonare

Cum se combină alimentele ca să nu ai arsuri sau balonare

Sindromul de colon iritabil: cum amelioram simptomele?

Cum să previi cancerul de colon cauzat de bacteria E. Coli

Cancer: Cele mai frecvente simptome care anunţă o tumoare la colon