Nu-mi doresc sa prind pestisorul de aur! N-am fost la pescuit in ultima vreme, dar inainte visam la asta chiar daca nu pescuiam. Acum cred ca daca l-as prinde i-as da imediat drumul in balta...
Nu-mi doresc sa prind pestisorul de aur! N-am fost la pescuit in ultima vreme, dar inainte visam la asta chiar daca nu pescuiam. Acum cred ca daca l-as prinde i-as da imediat drumul in balta sa zburde linistit in adancuri decat sa imi fac eu probleme ca nu stiu ce sa-mi doresc si, in felul acesta, mi-as irosi norocul de a prinde pestisorul de aur.
Nu prea imi doresc sa nasc acum, parca as mai trage
de timp o saptamana sa se implineasca termenul. Pe de alta parte, deja nu ma
mai suport. Lasand la o parte faptul ca s-a plictisit toata lumea de cand tot
nasc, a inceput sa imi fie din ce in ce mai greu. Am inceput sa am 5-6
contractii pe zi, sa ma doara spatele mai tot timpul, sa nu imi mai gasesc nici
o pozitie in care sa stau in pat sau pe fotoliu, sa ma doara picioarele... imi
vine sa plang. Si din cauza asta mi-as dori sa nasc mai repede si sa scap. Si parca tot n-as fi sigura... Pestisorule, evita-ma! Pe
langa toate acestea, in ultimele doua zile m-am manifestat ca un pepene
extracopt: am crapat pe toate partile. M-am trezit cu vergeturi pe coapse, pe
toata burta... hm... nu imi mai incap in piele, e clar!
Am vorbit cu o
prietena (proaspata mamica) si mi-a povestit despre aventurile ei din sala de
nasteri. Nimic de speriat, ma asteptam. Dar mi-a dat un sfat: sa ma epilez de
acasa si, atentie, cu lama. Hm... ma gandeam eu sa ma pun la punct de acasa...
dar cu lama??? Si cum? Ca eu abia imi fac dus singura... epilare si taiat
unghii la picioare cam greu... incep
sa-mi zornaie picioarele pe gresie. Eu ma gandeam sa ma duc la cosmetica, desi
ar fi dificil si asa... dar nu e bine cu ceara. In fine, saracul meu sot! Tot
el va fi cel sacrificat. Asta e, e si copilul lui si arta cere sacrificii!
Pentru ca tot sunt la capitolul in care dau din casa si spun ce vorbesc cu cele care au trecut prin asa ceva, o alta mamica mi-a spus ca voi naste in intervalul orar in care Matei face nebunii. La mine intervalul acesta incepe in jurul orei 23 si se termina spre ziua, cam pe la 3. Nu cred ca mai e nevoie sa precizez ca eu nu pot dormi in tot acest timp si nici nu imi pot gasi o pozitie in care sa pot sta cat de cat linistita.
Azi-noapte m-am
uitat ultima oara la ceas la 04:25. Dupa care am adormit si m-am trezit putin
dupa ora 7 cand Matei se trezise si incepuse iar sa faca tumbe. Adio, somn! Sper
sa treaca repede ziua asta, sa vina ziua de maine cand ma voi prezenta la spital
si poate o sa-i vad mai repede mutrisoara lui Matei.


