Amigdalita este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale copilăriei și o cauză comună de febră și durere în gât.

Poate fi cauzată de virusuri sau bacterii, iar diferența dintre cele două tipuri este importantă, deoarece doar forma bacteriană necesită tratament cu antibiotic. Părinții se confruntă adesea cu întrebarea: cum îmi dau seama ce fel de amigdalită are copilul meu și când trebuie să merg la medic?

Ce este amigdalita

Amigdalita reprezintă inflamația amigdalelor – două formațiuni de țesut situate în partea din spate a gâtului, care fac parte din sistemul imunitar. Rolul lor este de a proteja organismul împotriva microbilor care intră prin gură și nas. Atunci când sunt infectate, amigdalele se măresc, devin roșii și dureroase, iar copilul resimte disconfort la înghițire.

Boala este foarte frecventă în rândul copiilor între 3 și 10 ani, mai ales în sezonul rece, când virusurile și bacteriile circulă ușor în colectivități.

Cauzele amigdalitei

Amigdalita poate fi de natură virală sau bacteriană. Cele mai multe cazuri sunt cauzate de virusuri, precum cele ale răcelii sau gripei. În aceste situații, simptomele sunt ușoare, iar boala se vindecă de la sine. Amigdalita bacteriană, provocată de Streptococcus pyogenes, este mai severă și necesită tratament cu antibiotic.

Transmiterea are loc prin tuse, strănut sau contact direct cu secrețiile unei persoane bolnave. În colectivități, virusurile și bacteriile se răspândesc rapid, motiv pentru care igiena riguroasă și izolarea copilului bolnav sunt esențiale.

Simptomele amigdalitei la copii

Semnele bolii diferă în funcție de cauza ei, dar cele mai comune simptome includ durerea intensă în gât, dificultățile la înghițire și febra. Amigdalele devin roșii, uneori acoperite cu puncte albe sau depozite purulente. Copilul poate avea respirația urât mirositoare, voce răgușită și ganglioni măriți la nivelul gâtului.

În formele virale, simptomele sunt mai blânde, iar copilul poate avea și nas înfundat, tuse sau conjunctivită. În schimb, amigdalita bacteriană se manifestă prin febră mare, durere puternică în gât și stare generală de oboseală. În acest caz, copilul trebuie consultat de medic, care va decide dacă este nevoie de antibiotic.

Când e nevoie de antibiotic

Antibioticul este necesar doar în cazurile de amigdalită bacteriană, confirmată printr-un test rapid streptococic sau prin exudat faringian. Administrarea antibioticelor fără recomandarea medicului nu doar că este inutilă, dar poate fi și periculoasă, favorizând rezistența bacteriană și dezechilibrele digestive.

Dacă testul este pozitiv, medicul va prescrie tratamentul corespunzător, de obicei cu penicilină sau amoxicilină, pentru o perioadă de 7–10 zile. Este important ca tratamentul să fie urmat până la capăt, chiar dacă simptomele dispar mai repede. Antibioticul scurtează durata bolii, reduce riscul de complicații și previne răspândirea infecției.

Pentru formele virale, nu este nevoie de antibiotic. Tratamentul se bazează pe antitermice pentru febră, lichide din abundență, repaus și alimente moi, care să nu irite gâtul.

Cum se tratează amigdalita acasă

Indiferent de cauză, copilul are nevoie de odihnă, hidratare și o alimentație ușoară. Lichidele calde, precum ceaiurile sau supele, calmează gâtul iritat. Gargara cu apă sărată (la copiii mai mari) poate reduce inflamația locală.

Pentru ameliorarea durerii, medicul poate recomanda paracetamol sau ibuprofen, administrate corect în funcție de vârstă și greutate. Umidificarea aerului din cameră ajută la reducerea senzației de uscăciune din gât.

Este important ca micuțul să nu meargă în colectivitate până la dispariția simptomelor, pentru a evita transmiterea infecției.

Complicațiile amigdalitei netratate

O amigdalită netratată sau tratată incorect poate duce la complicații. În cazul formelor bacteriene, infecția se poate extinde la alte zone din gât, determinând abces periamigdalian, sau poate afecta rinichii și inima. De aceea, consultul medical este esențial atunci când copilul are febră persistentă și durere severă în gât.

Copiii care fac amigdalite frecvente pot fi evaluați de medicul ORL-ist pentru a se decide dacă este necesară o amigdalectomie, adică îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor.

Prevenirea amigdalitei

Cea mai bună metodă de prevenire este igiena. Spălarea regulată a mâinilor, evitarea folosirii în comun a tacâmurilor și aerisirea frecventă a încăperilor reduc riscul de infecție. În plus, o alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume, și un somn odihnitor contribuie la întărirea sistemului imunitar.

Copilul bolnav trebuie ținut acasă până la vindecare completă, pentru a nu răspândi infecția. Jucăriile și obiectele de uz personal trebuie curățate regulat, mai ales în perioadele de viroze.

Amigdalita la copii este o boală comună, dar tratabilă. Ceea ce face diferența este atenția părinților și colaborarea cu medicul. O evaluare corectă și un tratament adecvat duc la vindecare rapidă și previn complicațiile. Cu grijă, răbdare și igienă, copilul își revine complet și își poate relua activitățile normale în scurt timp.