Somnul are un rol „cheie” in memorie, iar exercitiul este la fel de important pentru creier cum este sportul pentru organism. Pentru a asimila cunostinte pe termen lung, creierul are nevoie de odihna, sustin expertii.

Cele mai noi cercetari in domeniul memoriei, amintite pe site-ul www.pshychiatry24x7.com si pe www.neuroscience.ro, arata ca omul nu uita pentru a face loc altor informatii.

Amintirile raman sintetizate in celulele nervoase, dar se pot rataci in diferite zone ale creierului. Deocamdata, omul nu detine cheia pentru a le face sa iasa la suprafata exact atunci cand are nevoie de ele.

Nu invatati pe ultima suta de metri

Pentru a asimila cunostinte pe termen lung, creierul are nevoie de odihna. „In timpul somnului se dezvolta memoria de lunga durata, fiind activata una dintre cele mai importante zone din creier - hipocampul.

El prelucreaza informatiile si ajuta la o mai buna stocare a lor. Tot hipocampul este responsabil de memoria in spatiu si de orientare”, precizeaza Radu Braga, asistent universitar la Catedra de fiziologie a UMF „Carol Davila” si cercetator in domeniul neurostiintelor.

Asa se explica de ce studentii care invata pe ultima suta de metri au rezultate mai slabe in timp fata de cei care asimileaza informatiile pe etape, completeaza cercetatorul.

Lecitina are efect placebo

Fara exercitiu, creierul pierde din capacitatea de memorare, de aceea este important sa fie stimulat permanent. „Daca este fortat continuu, primeste mai mult. Unii oameni rezista insa pana la un punct, fiindca si asimilarea de informatie reprezinta pana la urma un stres”, este de parere cercetatorul.

In privinta pastilelor pentru memorie, cum este si lecitina, medicii spun ca acestea pot fi de folos, dar in mica masura. „Un individ sanatos nu are nevoie de astfel de suplimente. Desi contin substante care cresc tonusul sistemului nervos, ele au mai degraba un efect placebo”, considera Radu Braga.

Fata de animale, a caror memorie este puternic influentata olfactiv, omul retine extrem de usor imagini. Indiferent sub ce forma se prezinta informatiile, ele sunt frecvent asociate unor emotii.

„Daca acestea se situeaza la extreme - sunt foarte placute sau, din contra, provoaca repulsie - cu atat mai mult vor fi retinute o perioada mai mare de timp”, detaliaza Radu Braga. De asemenea, se asimileaza mai usor informatiile pe care oamenii le considera utile sau cele pentru care primesc recompense.

Informatia se rataceste, nu se uita

Daca, acum cativa ani, studiile in domeniul neurostiintelor aratau ca celulele nervoase se regenereaza asemeni celor specifice organismului uman, in ultima decada cercetatorii au vorbit despre imensa capacitate de memorare a creierului care, in nici un caz nu „sterge” informatiile asimilate, ci le distribuie intr-o multime de „sertarase”. „Fisierele se pot rataci pe parcurs, dar asta nu inseamna ca informatia nu mai exista”, explica cercetatorul.