Românii sunt cei mai mari fumători pasivi din Europa
Datele arată că doar 38% dintre români susțin că niciodată sau aproape niciodată nu sunt expuși la fum de tutun la locul de muncă, față de media europeană de 72%, în condițiile în care de șapte ani legea permite fumatul la locul de muncă doar în camere special amenajate, separate și izolate.
Potrivit statisticilor prezentate de Agenția Națională Antidrog (ANA), cu ocazia marcării Zilei Mondiale fără Tutun, românii sunt cei mai mari fumători pasivi dintre cetățenii europeni, relatează Agerpres.
Cele mai recente studii în domeniu au evidențiat că prevalența fumătorilor în România este de 27% iar restul de nefumători sunt expuși permanent și devin fumători pasivi la locul de muncă și în spațiile publice și acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătății (Studiul GATS 2011).
La jumătate din fumătorii cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.
Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acelea pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creștere la sexul feminin) și bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).
La nivelul anului 2010, 5.767 de români au murit din cauza expunerii la fum de tutun (fumat pasiv) prin boli cardiovasculare (5.436 persoane), infecții respiratorii și alte boli infecțioase (221 persoane) și cancer (110 persoane), au fost 36.257 de decese din cauza fumatului activ — 20.997 prin boli cardiovasculare, 11.619 prin diverse forme de cancer, 3.287 prin boli respiratorii cronice (BPOC), 217 prin tuberculoză și infecție HIV, 137 prin diabet, boli de sânge, urogenitale sau endocrine, iar din totalul celor 42.024 decese din cauza fumului de tutun, 13,7% au fost în urma fumatului pasiv, adică fără să fi fumat.
Agenția Națională Antidrog (ANA) a mai anunțat joi că se alătură Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel național, de activități de informare — sensibilizare — conștientizare în mediul școlar sau în comunitate, activități de petrecere a timpului liber și de formare de abilități.
Cele mai recente studii în domeniu au evidențiat că prevalența fumătorilor în România este de 27% iar restul de nefumători sunt expuși permanent și devin fumători pasivi la locul de muncă și în spațiile publice și acasă, plătind tribut similar cu fumătorul activ din punctul de vedere al sănătății (Studiul GATS 2011).
La jumătate din fumătorii cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.
Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acelea pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creștere la sexul feminin) și bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).
La nivelul anului 2010, 5.767 de români au murit din cauza expunerii la fum de tutun (fumat pasiv) prin boli cardiovasculare (5.436 persoane), infecții respiratorii și alte boli infecțioase (221 persoane) și cancer (110 persoane), au fost 36.257 de decese din cauza fumatului activ — 20.997 prin boli cardiovasculare, 11.619 prin diverse forme de cancer, 3.287 prin boli respiratorii cronice (BPOC), 217 prin tuberculoză și infecție HIV, 137 prin diabet, boli de sânge, urogenitale sau endocrine, iar din totalul celor 42.024 decese din cauza fumului de tutun, 13,7% au fost în urma fumatului pasiv, adică fără să fi fumat.
Agenția Națională Antidrog (ANA) a mai anunțat joi că se alătură Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel național, de activități de informare — sensibilizare — conștientizare în mediul școlar sau în comunitate, activități de petrecere a timpului liber și de formare de abilități.