Poluarea crește riscul de demență cu 90%
Sănătate · Stiri / 07.05.2019

Un nou studiu demonstrează că există o legătură puternică între gradul de poluare a aerului și declinul funcțiilor cognitive. Expunerea prelungită la substanțele toxice crește riscul de Alzheimer și alte tipuri de demență.

Cercetătorii au descoperit că expunerea la un nivel ridicat de particule toxice fine, care au un diametru de cel mult 2,5mm crește riscul de demență al femeilor de vârsta a treia cu până la 90%, față de cele care nu iau contact cu substanțele respective.
Dr. Caleb Finch, autorul studiului, este profesor la Universitatea din California, iar descoperirile pe care le-a făcut alături de colegii săi ar putea influența semnificativ modul în care este analizată demența și mai ales stabilirea cauzelor care declanșează această afecțiune.
Particulele foarte fine, denumite PM2.5 și analizate în cadrul acestui studiu, reprezintă fragmente solide microscopice sau picături emise de motoarele mașinilor sau de fabricile care utilizează materiale nocive pentru organismul uman. O astfel de particulă este de 30 de ori mai mică decât un fir de păr, iar dimensiunile extrem de reduse fac să fie foarte ușor de inhalat, punând în pericol sănătatea.
Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA, expunerea la aceste particule poate crește riscul de atac de cord și astm, reduce funcționarea plămânilor și favorizează decesul prematur în cazul persoanelor care au boli cardiace.
În ultimii ani au părut din ce în ce mai des sugestii că aceste particule ar putea influența și riscul de demență, iar dr. Finch și echipa sa au investigat veridicitatea acestei afirmații.

 
Riscul de Alzheimer crește cu 92% în cazul unei expuneri frecvente la particulele PM2.5

Studul a vizat 3.647 de femei din 48 de state din SUA, cu vârste între 65 și 79 de ani, care nu sufereau de demență în momentul în care au acceptat să participe. Folosind datele furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului cercetătorii au estimat gradul de expunere al participantelor la particulele PM2.5, în funcție de zona în care locuiau.
Femeile care locuiau în zone cu o concentrație ridicată de asemenea particule aveau un risc generic de demență cu 85% mai ridicat și cu 92% mai mare de Alzheimer. Rezultatele obținute au rămas neschimbate după ce s-au eliminat factorii care le puteau influența precum statutul social, stilul de viață sau existența altor afecțiuni.

 
Poluarea agravează formarea plăcilor de amiloid la nivelul creierului, în prezența alelei ε4 a genei ApoE

Declinul funcțiilor cognitive s-a manifestat foarte rapid în cazul femeilor care aveau un risc crescut de Alzheimer determinat de prezența alelei ε4 a genei ApoE. Oamenii de știință au investigat mai în detaliu pentru a determina cum este afectat creierul de expunerea la particulele nocive în prezența acestei gene.
Au format două grupuri de șoareci, dintre care numai unul avea gena ApoE ε4 și le-au expus unui nivel identic de poluare a aerului. „Am recreat aerul specific orașelor aglomerate, apoi am evaluat efectul acestei expuneri asupra funcționării creierului”, a spus dr. Finch. 
Spre deosebire de grupul care nu poseda gena ApoE ε4, șoarecii care aveau acest risc au acumulat cu 60% mai multe plăci de beta-amiloid la nivelul creierului. Aceste plăci favorizează distrugerea neuronilor și sunt observate în cazul unui diagnostic de Alzheimer. 
În aceste condiții cercetătorii consideră că studiul realizat furnizează dovezi clare că poluarea din aer este direct legată de un risc mai ridicat de demență pentru că particulele nocive exacerbează viteza de formare a plăcilor de beta-amiloid.
„Datele mixte obținute prin studierea oamenilor și a șoarecilor demonstrează pentru prima dată că particulele poluante microscopice din aer au efecte neurodegenerative. Interacționează în mod negativ cu gena ApoE ε4, principalul factor de risc la nivel genetic pentru îmbătrânirea patologică a creierului și declanșarea bolii Alzheimer. Asocierea dintre particulele PM2.5 și riscul de demență evidențiază că s-a subestimat impactul poluării asupra funcțiilor cognitive”, a concluzionat echipa de cercetători. 
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro