Prin campania Respiră Sănătate, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) atrage atenția asupra riscului de cancer pulmonar. Boala provoacă cele mai multe decese în rândul bărbaților și este a treia afecțiune necruțătoare în rândul femeilor.
În rândul bărbaților, prima cauză de deces o reprezintă cancerul pulmonar (6.950 decese). Următoarele cauze de deces sunt cancerele colorectal (3.070), gastric (2.210), de prostată (1.875), pancreatic (1.515), hepatic (1.175), alte neoplasme (1.025), cancerul vezical (915), oral (830) şi cerebral (715). Pentru femeile din România, principalele cauze de deces prin cancer au fost cancerul de sân (2.805 decese), colorectal (2.120), pulmonar (1.845), de col uterin (1.700), pancreatic (1.150), ovarian (1.015), alte neoplasme (955), cancerul gastric (940), cel hepatic (900) şi cerebral (615) .
Românii fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer pulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. Peste 10.000 de români bolnavi de cancer pulmonar pierd în fiecare an lupta pentru viață2: 10.332 de decese anual, 4.63% din numărul total de decese, locul 19 în topul mondial al mortalității - acestea sunt cifrele cancerului pulmonar de la noi din țară. Mortalitatea este ridicată din pricina diagnosticării tardive, factorul de risc principal fiind fumatul. Potrivit unui studiu global privind consumul de tutun în rândul adultilor, 4,85 milioane de români fumează în mod curent
Îngrijorător este faptul că în țara noastră, numărul persoanelor cu vârste între 15 şi 39 de ani, care fumează, a crescut cu 5% în anul 2014 comparativ cu 2011, deşi la nivelul Uniunii Europene tendința a fost de scădere a numărului de fumători, potrivit Eurobarometrului "Atitudinile europenilor faţă de tutun şi ţigări electronice". În același studiu se mai arată faptul că față de anul 2011, prevalenţa fumatului a scăzut cu 3%, iar aceasta se va reflecta în indicatorii epidemologici ai unor boli precum astmul bronşic şi afecţiunile cardiace.
Statisticile europene mai subliniază un fapt îngrijorător. În România, populaţia cu venituri scăzute, care are dificultăţi în a-şi plăti facturile, a înregistrat un număr mai mare de fumători în anul 2014, faţă de 2011, în timp ce în ţările europene, procentul fumătorilor în rândul acestei categorii sociale a scăzut3.
”Există necesitatea de a crește accesul la bronhoscopie pentru fiecare pacient cu suspiciune de cancer pulmonar. Riscul dezvoltării cancerului pulmonar crește cu numărul de țigarete fumate zilnic. O lege de control a tabagismului este cea mai bună modalitate a acestei boli ucigătoare.
”Cancerul pulmonar este o afecţiune care vine cu semne puţine şi ne lasă puţin timp la dispoziţie atunci când este diagnosticat târziu, aşa cum se întâmplă în ţara noastră. Sunt patru lucruri simple pe care oricine vrea să facă o schimbare le poate pune în practică imediat: să renunțe la fumat, să aibă o dietă echilibrată, să facă sport şi să se prezinte cu încredere la medic de îndată ce are orice suspiciune că ceva nu este în regulă”, a adăugat Cezar Irimia, preşedintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
În plus faţă de anii trecuţi, ediţia de anul acesta a campaniei Respiră Sănătate aduce două elemente noi pe site-ul www.invingemcancerul.ro:
- cu ajutorul Calculatorului de risc, oricine poate afla care sunt factorii de risc și simptomele cancerului pulmonar
- un link de descărcare a aplicaţiei iCoach, ghidul tău antifumat. Dacă te numeri printre cei care își doresc să renunțe la fumat, intră chiar azi pe aplicația iCoach, oferită gratuit în cadrul campaniei „Ex-fumătorii sunt de neoprit”, campanie inițiată de către Comisia Europeană.
„Nu te poţi considera un om liber dacă eşti dependent de ceva. Dar nu-ţi dai seama de asta când eşti fumător. Atunci spui că ai libertatea de a fuma şi crezi că nefumătorii îşi impun să nu fumeze şi se simt privaţi de ceva. Ceea ce e fals. Noi nu ne impunem să nu fumăm. Noi nu avem nevoie să o facem. Lăsatul de fumat este ecologie.“ Afirmațiile aparțin omului de radio, Marius Vintilă, militant antifumat.
#respirăsănătate: renunţă la fumat, hrăneşte-te sănătos și fii activ!
O componentă importantă a campaniei #respirăsănătate este parteneriatul cu Băneasa Trail Run, o competiţie sportivă în aer liber, care va avea loc pe 13 decembrie 2015. Ȋn cadrul acestei competiţii, peste 1.000 de persoane vor alerga în Pădurea Băneasa pe distanțele de 10,5 Km sau de 21 Km, susţinând campania. O dietă bogată în fructe şi legume poate scădea riscul dezvoltării cancerului pulmonar. Anumite substanţe, incluzând antioxidanţi cum ar fi vitamina A, vitamina E, beta-carotenul, reduc riscul de a face cancer pulmonar. Studiile demonstrează faptul că orice activitate fizică protejează împotriva cancerului pulmonar.
Despre cancerul pulmonar
• Mortalitatea este ridicată din cauza diagnosticării tardive.
• Este o boală silenţioasă, diagnosticată în stadii avansate – doar 19% din populație are acces la bronhoscopie Factorul de risc principal este fumatul.
Despre pacienții cu cancer pulmonar în România
• 85% sunt fumători cronici;
• sunt mai ales bărbaţi, dar boala se află în creștere și în rândul femeilor;
• 50% dintre pacienţi au vârste cuprinse între 45 și 65 de ani;
• Au o educaţie medicală precară și de aceea solicită consultul medical în general în stadii avansate ale bolii;
• sub 5% sunt descoperiţi întâmplător, la controale de rutină;
• fără tratament, majoritatea pacienţilor decedează în primul an de la diagnostic.
Dacă aveți în mod repetat următoarele simptome, nu mai amânați controlul la medicul de specialitate
• tuse, spută cu sange
• dispnee (dificultate în a respira)
• durere
• pneumonii sau bronşite repetate
• oboseală
• lipsa poftei de mâncare şi scădere în greutate
• răguşeală
• transpiraţii ale feţei şi gâtului
Surse:
http://euro-health.ro/cancerul-in-romania-67-300-de-cazuri-noi-si-41-000-de-decese-pe-an-cancerele-pulmonar-colorectal-si-de-san-cele-mai-frecvente/; www.worldlifeexpectancy.com si Ministerul Sănătății.