Cercetătorii britanici cred că există o legătură strânsă între surplusul de greutate şi mirosul alimentelor
Mai întâi, cercetătorii au cerut participanţilor să miroasă o aromă de ciocolată neagră artificială şi să o noteze în funcţie intensitatea ei şi de caracterul plăcut sau neplăcut al mirosului respectiv. Aroma a fost apoi diluată în soluţii cu concentraţii diferite, iar voluntarii au fost rugaţi să încerce să identifice soluţia cu cea mai slabă concentraţie.

Cercetătorii i-au testat pe participanţi şi prin prisma simţului gustului, folosind cele patru gusturi clasice: acru, sărat, amar şi dulce. Soluţii cu fiecare gust au fost picurate pe limbile participanţilor, iar aceştia au fost rugaţi să le identifice şi să acorde note în funcţie de intensitatea fiecăreia.

Savanţii britanici au analizat apoi datele pentru a determina relaţia dintre gust, miros şi greutatea corporală.

Ei au descoperit astfel că persoanele obeze sunt mai înzestrate în privinţa detectării mirosului de ciocolată decât persoanele non-obeze şi, de asemenea, au acordat note mai mari acestui miros.

În plus, persoanele obeze au acordat note mai mari în testele de apreciere a intensităţii gusturilor sărat şi acru în comparaţie cu persoanele non-obeze. În schimb, între cele două grupuri nu au existat diferenţe de apreciere a intensităţilor aferente gusturilor amar şi dulce.

Oamenii de ştiinţă consideră că mirosul joacă un rol important în comportamentul alimentar al unei persoane, deoarece activează centrul recompenselor din creier. Profesorul Stafford spune că anumiţi stimuli precum vederea şi mirosul pot să ducă la o creştere a poftei pentru anumite substanţe care dau dependenţă. Acelaşi proces ar putea fi valabil şi pentru alimente.


Foto: Hepta