Descoperirea făcută în nord-estul Iordaniei este baza unei ipoteze surprinzătoare: este posibil ca oamenii să fi început să facă pâine cu mult timp înainte de a se apuca de agricultură. Pâinea descoperită în cuptorul de piatră, asemănătoare unei lipii, modifică în mod decisiv ideile despre evoluția omenirii. Astfel, populația de vânători din Mediterana de Est începuse să prepare pâine cu 4.000 de ani înainte de apariția agriculturii.

 

Cel mai probabil pâinea nu conținea drojdie și a fost preparată din orz, ovăz și tuberculi proveniți de la o plantă înrudită cu papirusul de apă. Făina obținută din acest amestec a fost baza pentru pâinea din timpurile preistorice. În acea perioadă, cultura Natufi începuse tranziția la un mod de viață sedentar, în defavoarea celui nomad. Pâinea a fost descoperită într-un sit arheologic din Deșertul Negru, numit Shubayqa 1. Locuința avea o formă ovală, iar cuptorul era situat în centrul podelei din piatră.

„Descoperirea este excepțională. Faptul că am găsit o pâine veche de 14.500 de ani ne furnizează informații de neprețuit despre acea perioadă. Nu știm cu siguranță dacă era vorba despre o locuință privată sau dacă acea clădire era utilizată și pentru ceremonii”, explică dr. Amaia Arranz-Otaegui, cercetător la Universitatea din Copenhaga.

În timp ce analizau sedimentele, cercetătorii au descoperit mostre dintr-un material care nu putea fi clasificat. Nu erau semințe, nuci sau lemn. Arătau la fel ca firimiturile care se strâng în aparatul de prăjit pâine.

 

Lara Gonzalez, cercetător de la Unversitatea din Londra, a folosit tehnologia specifică populației Natufi pentru a recrea amestecul de făină utilizat pentru aluat. Bulele de aer care au fost observate în firimiturile descoperite au apărut și în pâinea creată experimental.

„Până acum originile pâinii au fost asociate cu primele societăți care au cultivat cereale și legume și care se ocupau de ferme, cea mai veche descoperire anterioară a pâinii datând dintr-un sit din Turcia, de acum 9.100 de ani. După această descoperire trebuie să reanalizăm și să plasăm într-un nou context legătura dintre producția de pâine și originile agriculturii”

, spune dr. Amaia Arranz-Otaegui.  

 

Potrivit specialiștilor, este posibil ca tocmai apariția pâinii să fi oferit un motiv esențial pentru renunțarea la stilul de viață nomad și favorizarea cultivării plantelor, dacă acest aliment a devenit foarte căutat.

„Există numeroase implicații la nivelul dietei, dacă pâinea a fost adăugată în meniul zilnic mult mai devreme decât se presupunea. Pâinea conține complexul de vitamine B, fier, magneziu, carbohidrați și fibre. Din moment ce s-a descoperit o pâine veche, care a apărut cu mult mai devreme decât se presupunea anterior, dieta acestor populații este cu siguranță diferită față de ceea ce s-a crezut până acum”

, spune arheologul Tobias Richter.

 

Celelalte mostre descoperite la fața locului indică faptul că populația Natufi avea a dietă compusă din carne și legume. Cuptoarele de piatră erau localizate în mijlocul colibelor, la nivelul solului și erau realizate din piatră de bazalt.

 

„Am reușit să recreem rețeta utilizată pentru producerea acestei pâini, dar probabil că era nevoie de o perioadă de acomodare la acel gust. Tuberculii utilizați în rețeta preistorică aveau un gust aspru, sărat, dar și puțin dulce”, potrivit dr. Arranz-Otaegui.

„Deși are puține ingrediente, pâinea este foarte bogată în nutrienți. Cu cât ingredientele sunt măcinate mai fin, cu atât digestia va fi mai ușoară, iar vitaminele și mineralele vor fi preluate mai rapid de organism”, potrivit Dolores Piperno, cercetător de la Institutul Smithsonian.

 

În ultimii ani pâinea albă, precum și produsele de patiserie, sunt incluse pe lista neagră atunci când vine vorba despre o dietă sănătoasă. Cu toate acestea, populațiile de vânători au favorizat pâinea tocmai datorită efectului pe care îl avea asupra glicemiei. „Trăiau într-un mediu ostil și aveau nevoie de multă energie din hrana pe care o consumau. De aceea pâinea se potrivește perfect cu necesitățile lor din acea perioadă”, spune Ehud Weiss, cercetător de la Universitatea din Israel.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!