Înainte de 18 ani, orice român diagnosticat cu autism primeşte o etichetă: “tulburare psihică”. La majorat i se schimbă ştampila, fiind încadrat la “Afecţiuni psihice”, categoria “psihoze”. În statisticile oficiale însă, autiştii nu există. Doar în scriptele asociaţiilor de profil, unde sunt înscrise peste 30.000 de persoane. O afecţiune cu cauze necunoscute, mai des întâlnită însă decât cancerul, diabetul, SIDA ori Sindromul Down.

Cifrele statisticilor internaţionale sunt îngrijorătoare: numărul persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autismului (TSA) este în creştere - 1 la 166 de copii, potrivit Congresului European de Neuropsihiatrie de la Barcelona, sau 1 la 150, potrivit Centers for Disease Control din Atlanta. Si in Romania din statisticile neoficiale se pare ca numarul copiilor cu astfel de afectiune este in crestere. Cu toate ca aceast diagnostic pare infricosator, micutii care sunt tratati de timpuriu sunt recuperabili. Acest lucru au demonstrat-o rezultatele muncii unui psiholog clinician, Carmen Hotar care a reusit reintegrarea si recuperarea a 10 copii afectati de aceasta tulburare.

Nu va inchipuiti ca recuperarea este rapida sau usoara, necesita ani de terapie constanta si mai ales determinare, de aceea este indicat ca micutii sa inceapa cat mai devreme aceste sedinte.  “Cu cat parintele se adreseaza mai repede unui specialist dupa aflarea diagnosticului si copilul beneficiaza de interventie de specialitate, cu atat recuperarea se realizeaza intr-un timp mai scurt, copilul cu autism avand sansa mai tarziu sa se poata integra in societate, sa poata invata in gradinite si scoli normale, sa aiba un loc de munca, deci sa fie independent.”

, spune Camern Hotar. Dupa ani de voluntariat si practica in care a lucrat zilnic cu astfel de copii, psihologul Carmen Hotar a pus bazele unei organizatii nonguvernamenatele dedicata recuperarii micutilor cu autism si nu numai.  Asociatia pentru Recuperarea si Integrarea Copiilor cu Autism( ARICA) a aparut ca o nevoie, pentru ca in Romania sunt foarte putine centre dedicate celor care au aceasta afectiune.  

“Prin experienta si rezultatele mele de pana acum, mi-am asumat cu responsabilitate fiecare caz care mi-a trecut pragul. Am reusit sa ofer calitate si un spatiu cat mai accesibil pentru parinti, in centrul Capitalei asemanator unei gradinite, pregatit pentru a ajuta copiii sa mearga pe drumul normalitatii”

spune Carmen Hotar.  Psihologul sustine ca evoluţia unui copil cu autism depinde foarte mult de câţiva factori esenţiali: diagnosticare şi intervenţie precoce (cu cât copilul este diagnosticat mai devreme cu atât şansele de recuperare sunt mai mari) , gradul de afectare (sunt copii care pe lângă autism au şi retard asociat, iar în acest caz recuperarea este mai lentă şi de durată mai lungă) , profesionalismul echipei care face recuperarea copilului şi mai ales implicarea familiei. La ARICA  se oferira servicii psihologice complete copiilor cu varste cuprinse intre 2 -10 ani cu tulburari din spectrul autist si familiilor acestora. Aici fiecare  copil va beneficia de un program individualizat bazat pe evaluare functionala. ” Fiecare caz este o poveste de viaţă şi este unic în felul său. Autismul este recuperabil într-o proporţie mare dacă factorii menţionaţi anterior sunt îndepliniţi. Unul dintre copiii noştri, diagnosticat la 18 luni şi integrat într-un program adecvat de terapie, susţinut şi de familie, are rezultate remarcabile. Semnele autismului sunt foarte puţin vizibile în cazul acestui copil”, adauga Carmen.

La ora actuală, există zeci de terapii şi tratamente considerate benefice, cu toate acestea, terapia ABA (analiza comportamentală aplicată) este considerată ca având cele mai mari şanse de reuşită, până la 47% din cazuri recuperându-se aproape total. Dar şi terapia logopedică, ocupaţională şi kinetoterapia, benefice pe anumite nevoi de dezvoltare ale copilului, se pot aplica complementar. Pentru a-l recupera, însă, diagnosticarea trebuie să fie precoce. În plus, atenţionează specialiştii, sunt necesare multe resurse: bani, efort, răbdare, informaţii, materiale, timp şi, desigur, capacitatea copilului de a accepta un program structurat şi susţinut. Dacă în România autismul încă nu este conştientizat, la nivelul Uniunii Europene arată că vârsta specifică ratei de prevalenţă pentru „autism clasic” ar putea varia între 3,3 şi 16 la 10.000 de persoane. O definiţie largă a autismului este încă în curs de dezbatere la nivel european şi chiar dacă autismul este o problemă actuală, încă nu există strategii concrete pentru intervenţie terapeutică în autism la nivelul Uniunii Europene.