O problemă tot mai des abordată la nivel mondial, însă în continuare insuficient înțeleasă, este reprezentată de efectele risipei alimentare. Aceasta produce consecințe importante atât asupra economiei și bunăstării locuitorilor din țările dezvoltate şi mai ales în curs de dezvoltare, cât și asupra mediului, ducând la o necesitate crescândă pentru găsirea unor soluții.

 În acest sens, Federația Patronatelor din Industria Alimentară – Romalimenta, a hotărât sa prezinte o serie de informații utile și practice pentru toți cei interesați să contribuie la rezolvarea acestei probleme.
Conform estimărilor realizate de către Comisia Europeană în anul 2014, la nivel mondial, o treime din hrana destinată oamenilor se pierde sau este risipită.

De asemenea, studiile indică pierderi globale însemnate, după cum urmează:

- volumul de alimente risipite e estimat la 1,6 miliarde de tone de materie primă.

- cantitatea de apă utilizată anual pentru producerea alimentelor pierdute sau risipite este echivalentul debitului anual al râului Volga, sau de trei ori mai mare decât volumul lacului Geneva.
- 28% din suprafața agricolă la nivel global este utilizată pentru producerea alimentelor risipite.
- amprenta de carbon a risipei alimentare e estimată la 3,3 miliarde de tone de CO2.
- consecințele economice directe ale fenomenului (excluzând peștele și fructele de mare) ajung la 750 de miliarde de dolari anual.

În acest context, instituții responsabile cu siguranța alimentară și sănătatea populației, precum European Food Safety Authority (EFSA), Comisia Europeană, sau Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) trasează direcții prin care risipa alimentară să poată fi redusă cât mai mult posibil, iar efectele acesteia să își facă tot mai puțin simțită prezența atât la nivel economic și social, cât și ecologic. În lanțul de procese prin care trec produsele alimentare înainte de a ajunge la consumator, un rol deosebit de important îl joacă, desigur, producătorul și retailerii, inclusiv în problema risipei alimentare. Prin urmare, autoritățile subliniază necesitatea de a dezvolta procese mai bune de recoltare, depozitare și procesare, dar și de transportare și comercializare a alimentelor. Astfel, spre exemplu, slaba sincronizare, dar și tehnicile și echipamentul neadecvate pot duce la risipă alimentară încă din faza de recoltare. De asemenea, lipsa unei infrastructuri pentru transport, depozitare, răcire, dar și comercializare duc la alterarea produselor alimentare.

Ceea ce influențează negativ la toate nivelurile este, însă, discrepanța dintre cerere și ofertă. Aceasta e prezentă atât pe piața alimentelor, ducând la situația în care fermierii nu își pot vinde produsele, cât și în casele familiilor clasice, în care un membru gătește mult prea multe feluri de mâncare, sau cantități prea mari pe care familia nu le poate consuma. Astfel, autoritățile insistă asupra educării producătorilor și consumatorilor deopotrivă asupra practicilor și obiceiurilor de consum responsabile. Spre exemplu, consumatorii pot gândi meniuri la începutul săptămânii pentru întreaga săptămână, astfel încât să știe exact ce alimente să cumpere, cum să le depoziteze și cum să le prepare. În plus, ei pot achiziționa inclusiv fructele și legumele care par inestetice, dar care nu sunt alterate, de preferat în aceleași cantități ca și cele mai aspectuoase, dar și să verifice buna funcționare a frigiderelor și să înghețe alimentele care permit acest lucru, daca există un surplus din acestea.

O distincție importantă care trebuie înțeleasă de către publicul larg pentru scăderea ratei de risipă alimentară este cea dintre etichetele alimentare: ,,a se consuma de preferință înainte de data…” și ,,expiră la data…” (sau ,,a se consuma înainte de…”).  Prima formulare –  ,,a se consuma de preferință înainte de...” indică data până la care alimentele își păstrează calitățile nutritive la cel mai ridicat nivel. În acest caz, alimentele sunt sigure pentru consum și dupa depășirea datei menționate, cu respectarea condițiilor obișnuite (ambalajul să fie intact, iar depozitarea să se realizeze conform instrucțiunilor). Diferența apare,  astfel, doar la nivel de gust sau textură, existând posibilitatea ca acestea să sufere mici modificări.  Acest tip de valabilitate apare pe produse uscate, precum pastele, orezul, ciocolata, etc. După desfacerea ambalajului, în acest caz trebuie respectată orice instrucțiune referitoare la modalitatea de depozitare și la termenul de consum după deschidere.

Al doilea tip de formulare - ,,expiră la data de...” / ,,a se consuma înainte de...”, indică, în schimb, data până la care alimentele pot fi consumate în siguranță. Depăsirea acestui termen poate avea, prin urmare, efecte negative dintre cele mai serioase asupra sănătății. Acest tip de mesaj apare pe ambalajul unor alimente extrem de perisabile, precum peștele proaspăt, carnea tocată, etc. Dupa deschiderea ambalajului, trebuie de asemenea respectate toate instrucțiunile referitoare la depozitarea și consumarea alimentului.  La diminuarea considerabilă a efectelor negative produse de risipa alimentară atât asupra economiei, cât și mediului, pot contribui toți cei implicați în viața unui produs – de la producător la consumator. În acest sens, un rol deosebit de important îl joacă accesul la o corectă informare, dar și înțelegerea situației actuale pe plan global.

Federaţia Romalimenta grupeazã totalitatea patronatelor din industria alimentarã, alaturi de mari firme procesatoare, autohtone şi internationale. Este vocea unitarã a sectorului, cu reprezentativitate recunoscutã juridic si semnatară a Contractului colectiv de muncã pe ramurã. Obiectivul major al federaţiei este de a sprijini dezvoltarea rapidã a industriei alimentare româneşti in contextul pietei Uniunii Europene.