În căutarea unui remediu pentru bolile Parkinson și Alzheimer s-au realizat foarte multe teste și scanări ale țesuturilor de la nivelul creierului, dar nu s-a putut stabili ce anume cauzează aceste boli la nivel funcțional. Oare oamenii de știință au căutat cauza în locul greșit? Este posibil ca aceste procese neurodegenerative să nu se manifeste exclusiv la nivel cerebral.

Potrivit cercetătorilor de la Institutul Van Andel din Michigan, tractul digestiv ar putea fi o cauză ignorată a acestor afecțiuni grave, în mod special apendicele. În cadrul studiului realizat s-a constatat că apendicele acționează ca rezervor pentru depozitarea unei proteine complexe numite alfa-sinucleină. Atunci când funcționează corect această proteină are un rol important în susținerea neuronilor care transmit semnale spre creier, dar în momentul în care apar probleme se manifestă pierderea memoriei, lipsa de coordonare a mișcărilor și toate celelalte simptome specifice bolii Parkinson. Această boală afectează una din 100 de persoane, fiind caracteristică pentru vârstele înaintate.

„Rezultatele pe care le-am obținut arată că apendicele este sursa bolii Parkinson și vor permite crearea unor noi strategii de tratament care se axează pe tractul intestinal. Deși în general se consideră că apendicele este un organ inutil, de fapt are un rol important în reglarea sistemului imunitar, echilibrarea conținutului de bacterii și în manifestarea bolii Parkinson”, spune dr. Viviane Labrie, cercetător care a participat la studiu.

Dar ce a determinat oamenii de știință să analizeze apendicele în mod specific? Faptul că persoanele pentru care apendicele este eliminat foarte devreme, pierzându-se astfel capacitatea de a colecta și depozita alfa-sinucleină, au un risc foarte redus de Parkinson.

Este important de reținut, însă, că îndepărtarea apendicelui după ce boala Parkinson s-a manifestat deja nu are niciun efect de protecție împotriva afecțiunii. În cazul persoanelor care au trecut deja prin această operație riscul de Parkinson va scădea cu 19%, iar în zonele rurale cu până la 25%. Cu toate acestea, echipa condusă de dr. Labrie recunoaște că încă nu este clar de ce unii oameni care au această proteină în apendice se îmbolnăvesc, iar alții nu.

„Am fost surprinși de faptul că formele patogenice de alfa-sinucleină se întâlnesc foarte des atât în apendicele persoanelor diagnosticate cu Parkinson, cât și în multe cazuri în care nu au această boală. Se pare că agregarea acestei proteine, deși ar fi toxică la nivelul creierului, este normală când are loc în apendice. Rezultatele sugerează că doar prezența proteinei nu este suficientă pentru a determina declanșarea bolii. Teoria noastră, pe care nu am confirmat-o încă, este că trebuie să se întâmple ceva la nivelul tractului digestiv care să transfere toxicitatea spre creier și să declanșeze afecțiunea”

, spune dr. Labrie.

Deși acest studiu reprezintă un progres pentru a se înțelege modul în care funcționează apendicele și influența tractului digestiv asupra riscului de Parkinson, este nevoie de studii suplimentare pentru a se formula un ghid complet.

În cadrul unui studiu realizat în Asia la care au participat 500.000 de persoane s-a constatat că activitatea fizică susținută reduce riscul de Parkinson. Testele efectuate la Universitatea din Colorado au arătat că exercițiile aerobice și jogging-ul pot stopa acumularea alfa-sinucleinei la nivelul creierului.

Multe studii sugerează că există o legătură între nivelul de vitamina D și riscul de Parkinson. Majoritatea persoanelor cu un deficit de vitamina D au și probleme digestive.

Potrivit cercetătorilor din Canada, pesticidele afectează negativ funcțiile celulare și fac neuronii mult mai vulnerabili la boala Parkinson.

Pe aceeasi tema...

• Ai multe tatuaje? 4 greșeli pe care să le eviți

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!