Sistemul de asigurari de sanatate sta pe umerii unui sfert din populatia Romaniei. Legislatia permite ca o majoritate covarsitoare din populatie sa fie scutita de la plata contributiei de sanatate. Presedintele CNAS sustine ca preluarea fondului pentru persoanele neasigurate de catre bugetul de stat ar putea aduce economii esentiale CNAS, cat pentru acoperirea unor programe de sanatate.

"Numarul asiguratilor platitori la fondul de asigurari de sanatate, adica 6,5% din partea anagajatului plus 7% de la angajator, a variat, la nivelul tarii, in jurul cifrei de 5 milioane. De la aceste persoane se strange contributia administrata de fondul unic de asigurari de sanatate. Aceasta este sursa principala. Daca in anul 2004 se foloseau la fond in jur de 60.000 de miliarde lei, in acest an s-au strans 100.000 de miliarde de lei. Este o crestere semnificativa. Daca raportam la dolari, cresterea e dubla", a declarat Cristian Vladescu, presedintele CNAS. Potrivit acestuia, motivul cresterii fondurilor s-ar datora nu atat cresterii numarului de asigurati, de la 4,7 milioane, cat erau in 2004, la 5 milioane cat este in prezent, ci majorarii veniturilor. Seful CNAS a explicat ca in ultimii sase ani venitul mediu al romanilor s-a dublat. Introducerea impozitului unic de 16% a facut sa creasca din nou valoarea contributiei. De asemenea, s-au declarat mai multe slujbe, adica s-a redus munca la negru. Beneficiarii sistemului de asigurari de sanatate sunt bolnavii. Asiguratii sunt persoanele care, conform legii, au dreptul la servicii medicale pe care le ofera sistemul de asigurari de sanatate. "Cam toata populatia Romaniei este asigurata, desi nu platesc toti romanii la fond. Conform legii, sunt asigurati toti copiii (pana la 18 ani), persoanele aflate in proces de invatamant pana la 25 de ani, somerii, persoanele cu ajutor social, militarii in termen, pensionarii, orice categorie prevazuta in lege. Incepand de la anul, pentru pensionari se va plati de la fondul de pensii contributia de 6,5%. Pana in 2003 pentru pensionari se platea contributia de 6,5% de la fondul de pensii. In 2003 s-a intrerupt aceasta plata si de atunci au aparut marile datorii. Adica sume cheltuite si neacoperite, care s-au rostogolit anual. Este vorba de circa 14.000 de miliarde de lei. Persoanele care ar trebui sa plateasca si nu o fac sunt extrem de putine. Diferenta dintre 21 de milioane si 5 milioane o reprezinta cei care sunt asigurati, fara a fi obligati sa plateasca, conform legii. Cei care nu-si platesc contributia, de fapt marii datornici la fond, nu sunt persoane individuale. Sunt institutii. In aceste cazuri AVAS a inceput executarea silita a marilor datornici, blocarea conturilor si executarea silita pentru sanatate", a spus Cristian Vladescu.

4 milioane de internari

Anul trecut peste 8 milioane de romani au beneficiat de asigurari de sanatate. S-au eliberat peste 20 de milioane de retete. In jur de 4 milioane de persoane au fost internate. Aproximativ 40% din populatia Romaniei a beneficiat de servicii medicale in ultimul an din sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Urgentele, acoperite de stat

Ministrul Sanatatii a declarat de curand ca intentioneaza ca fondurile pentru serviciile de urgenta destinate persoanelor neasigurate sa fie achitate de la bugetul de stat si nu din banii asiguratilor. Mai mult, Eugen Nicolaescu a caracterizat aceasta situatie ca fiind "o deturnare de fonduri imorala". Cristian Vladescu sustine ca aceasta caracterizare reprezinta de fapt "principiul asigurarilor private de sanatate".
Seful CNAS este de parere, la randul sau, ca aceasta este o solutie pentru fondul de asigurari de sanatate. "Din cate am inteles, este vorba nu numai de fondurile destinate urgentelor, cat si de cele pentru spitalele de profil (viitoarele spitale regionale de urgenta)" a spus Vladescu. El a explicat ca in conditiile in care un spital regional de urgenta ar primi anual 1.000 de miliarde de lei, iar 10% sunt contractele acoperite de CNAS pentru serviciile de urgenta (de la camera de garda) economia in bugetul de asigurari s-ar ridica la circa 100 de miliarde de lei. Daca se vor construi 8-10 astfel de spitale, suma ar ajunge la 1.000 de miliarde de lei. "Cu acesti bani s-ar acoperi un program national, de exemplu cel pentru persoanele cu HIV/SIDA", a spus Cristian Vladescu.

Asiguratii OPSNAJ au gratuitati

O alta problema din Sanatate ridicata chiar de ministrul Sanatatii, dar fara solutie pana in prezent, este discriminarea intre asiguratii caselor judetene de asigurari de sanatate si cei ai caselor paralele (Casa de Asigurari de Sanatate pentru Ordine Publica, Siguranta Nationala si Autoritate Judecatoreasca - OPSNAJ), Casa Transporturilor.
Presedintele CNAS a declarat ca "asiguratii OPSNAJ nu au facilitati din partea sistemului de asigurari de sanatate, dar au facilitati in plus din partea angajatorilor