O data cu venirea iernii, amatorii sporturilor specifice acestui anotimp iau cu asalt statiunile montane. Cele mai populare sporturi ar fi schiul alpin, saniusul, snowboard-ul, bobul, patinajul si sariturile cu schiuri. Desi extrem de atractive, sunt sporturi care pot deveni periculoase in lipsa luarii unor masuri minime de protectie, asa ca... mare atentie!

In primul rand, pentru a practica aceste sporturi, trebuie sa fim intr-o stare de sanatate optima, sa purtam un echipament corespunzator si de buna calitate (casca, manusi, aparatori), iar inainte de start sa se efectueze o scurta incalzire.

Persoanele ce practica aceste sporturi in mod constant trebuie sa aiba niste calitati psihomotrice necesare: simt al echilibrului, viteza de reactie si de executie, memorie vizuala, aprecierea corecta a distantelor, stabilitate psihica si emotionala.

Patologia specifica consta in traumatismele osteo-articulare (contuzii, entorse, luxatii, fracturi), miozitele si degeraturile. O categorie aparte o reprezinta traumatismele cranio-cerebrale si vertebro-medulare, uneori cu pronostic rezervat.

Ca frecventa a localizarii accidentelor, citam, in ordine: membrele inferioare (51-52%), capul si/sau fata (33-34%), membrele superioare (14-15%). In cazul schiului, patologia cea mai frecventa se adreseaza genunchilor: contuzii, intinderi si rupturi ligamentare, rupturi de menisc.

Ce facem in cazul unor accidente?

O atentie deosebita trebuie acordata primului ajutor in teren, o manevra gresita putand lesne transforma un traumatism minor intr-unul major.

In cazul contuziilor, putem practica aplicarea pungii cu gheata, local, si administrarea de analgezice si antiinflamatoare.

In cazul entorselor sau al luxatiilor, se practica imobilizarea cu fasa elastica, aplicarea de gheata, administrarea de analgezice si antiinflamatoare, transportul la spital pentru radiografie si consult ortopedic.

Daca avem de-a face cu o fractura inchisa sau deschisa, un lucru nu trebuie facut: incercarea de a reduce fractura prin tractiune. Primul ajutor consta in imobilizarea fracturii cu doua atele suficient de lungi pentru a cuprinde articulatia supra si subjacenta fracturii; apoi se administreaza analgezice mai puternice (Piafen, Tramadol).

Daca fractura este externa si insotita de hemoragie externa, se aplica in primul rand hemostaza cu garoul (sau o improvizatie), astfel:

• daca sangele este rosu inchis, se va aplica garoul sub locul fracturat;
• daca sangele este rosu aprins si tasneste, se va aplica garoul deasupra locului fracturat.

Transportul la spital pentru tratament ortopedic incheie sarcina salvatorilor...

Iarna este un anotimp pe cat de frumos pe atat de periculos pentru cei care practica in mod inconstient si imprudent anumite sporturi specifice. Asadar, fiti prudenti si totul va fi in regula!