Am 29 de ani si sunt din Iasi. Atat eu cat si sotul meu ne dorim foartemult un copil. Va rog sa-mi spuneti daca exista vreun pericol din punctulde vedere al sarcinii cat si al fatului, faptul ca am astm bronhic din1987 si sunt dependenta de Ventolin. Folosesc Ventolinul zilnic, uneorichiar depasesc doza de 6 pufuri/zi. Uneori mai iau si Miofilin. Racescinsa foarte usor deoarece lucrez intr-un mediu propice (cu publicul),si deseori fac complicatii care nu cedeaza decat la antibiotic (Klacid,Eritromicina.) si sunt alergica la penicilina. Va rog sa-mi spunetice riscuri sunt, daca sunt si ce trebuie sa fac, sau ce tratament masfatuiti sa urmez ca totul sa fie in regula. Am mare incredere in sfatuldumneavoastra si astept cu nerabdare raspunsul. - Paula R.

Dr. Dan Tutunaru, specialist obstetrica - ginecologie la spitalulElias din Bucuresti, raspunde:
Astmul bronhic este o afectiune relativ comuna in randul populatieifeminine si in consecinta reprezinta o afectiune care ar trebui sa fieluata in calcul atat de catre obstetricieni cat si de pacientele caredevin sau incearca sa devina insarcinate. Cam 4-10% dintre gravide suferade astm intr-o forma mai mult sau mai putin grava in timpul sarcinii,incluzand aici si un numar de femei care nu au avut nici o criza de astminainte de sarcina. Daca sunteti una dintre acestea, sarcina reprezintaunul dintre momentele in care grija dvs. asupra modalitatii de gestionarea acestei afectiuni devine foarte acuta. Este normal sa va intrebaticum poate astmul sa afecteze bunul mers al sarcinii. Grija majora estelegata de posibilitatea afectarii fatului in timpul unui acces sever deastm. Dar nu numai acest eveniment poate reprezenta o problema in timpulgestatiei. Dar sa luam lucrurile in ordine.

Astmul bronhic este o afectiune pulmonara obstructiva in care suntafectate caile respiratorii terminale, adica bronhiolele mici chiarinainte de alveolele pumonare. In timpul unui atac de astm acestebronhiole se contracta si pacientul intampina dificultati in a inspiraaerul dar mai ales in a-l expira. Pentru a preveni deficitul respirator,in astm se administreaza o serie de medicamente cu rol bronhodilatatordintre care cele mai cunoscute sunt cele din clasa beta-mimeticelor(substante ce stimuleaza receptorii beta adrenergici ce au rol inbronhodilatatie), corticosteroizii (care reduc inflamatia si inhibasecretia de substante ce par sa induca bronhospasmul) si anticolinergicele(blocanti de receptori muscarinici cu rol in bronhospasm). In sarcinaeste recomandat a se pastra aceeasi atitudine terapeutica ca si in cazulfemeilor ne-gravide. De obicei problemele ce apar in timpul sarciniise datoreaza subdozarii medicamentoase. Trebuie sa stiti ca un astmnecontrolat medicamentos pune in pericol mai mult fatul (nastereprematura, restrictie de crestere) decat daca se respecta schematerapeutica.
Din cate inteleg dvs. sunteti in tratament cu Ventolin (betamimetic)si sporadic luati si Miofilin.

Ceea ce trebuie sa stiti despre astm si (viitoarea) sarcina sunt, farapretentia de a fi complet, urmatoarele:
- in timpul sarcinii simptomele se pot schimba. In aproximativ 1/3 dincazuri se produce o imbunatatire majora a simptomelor in timpul sarcinii,in aceeasi plaja de procent producandu-se o agravare a lor;
- o inrautatire a simptomelor respiratorii se poate produce in ultimaparte a sarcinii si fara sa existe un substrat astmatic, pur si simpludatorita compresiei mecanice a diafragmului datorata uterului gravid;
- pe parcursul sarcinii trebuie urmarite cateva detalii dintre carecel mai important este masurarea FEV (volumul expirator fortat . in modnormal in prima secunda a expirului fortat se golesc cam 3/2 din volumulpulmonar, in astm acest volum scade dramatic datorita bronhospasmului);
- medicamentele antiastmatice sunt in general considerate sigure insarcina. Ventolinul, pe care il luati dvs, este un medicament de clasa C(deci nu este clar stabilita siguranta in sarcina la om) si impreunacu Brycanilul este cel mai sigur de folosit in sarcina. Administratinjectabil poate determina o serie de tulburari precum tahicardie (ritmcardiac crescut) materna si fetala, hipotensiune materna, insuficientacardiaca congestiva materna. Sunt raportate cazuri de polidactilie fetala(degete supranumerare) daca este administrat in primul trimestru. In dozeterapeutice cu spray-ul nazal nu exista riscuri de afectate fetala. Sica o paranteza, doza maxima de Ventolin este de 12 pufuri pe zi, nu 6,desi doza recomandata este de 3-4 pe zi la 3 ore interval;
- miofilinul stimuleaza eliberarea catecolaminelor cu rol bronhidilatatorsi relaxeaza diafragmul. Desi este foarte popular pe la noi, importantamiofilinului ca agent antiastmatic este intr-o dramatica cadere,in prezent avand el o fereastra terapeutica foarte ingusta. De altfelpentru a atinge efectul bronhidilatator este nevoie de o doza foarteaproape de cea toxica, ceea ce in sarcina este exclus;
- puteti lua in calcul si utilizarea corticosteroizilor in cazul uneicrize majore de astm, cel mai uzitat fiind beclometazona (Becotide)care se administreaza tot cu un turbo-inhalator nazal;
- cat despre tratamentul antibiotic pe care il faceti sistematic candva imbolnaviti, eritromicina si claritromicina (Klacid) fac parte dinclasa macrolide, antibiotice de clasa B, adica considerate sigure insarcina. Nu uitati sa va intrebati doctorul daca trebuie sa schimbatiantibioticul daca acesta este sigur (cititi si prospectul);
- atentie in timpul travaliului, efortul si emotia putand declansa ocriza, desi acest lucru se intampla extrem de rar. Si cum contractiileuterine reduc oxigenarea fetala va dati seama ca o criza de astm vascadea si mai mult oxigenul care va ajunge la nivel fetal. Daca vetiavea un astfel de atac, el va fi tratat ca si cum nu ati fi gravida;
- alaptarea nu este influentata de tratamentul antiastmatic;
- exista o mica sansa ca si copilul dvs. sa se nasca cu o anumitapredispozitie de a face astm. Totusi va pot vinde un pont: studii recenteau aratat ca alaptarea la san peste 9 luni, administrarea de grasimiesentiale (ulei de peste), feritul de fumat in ambientul copilului si ocasa curata (praf si alergeni redusi la maxim) scad drastic sansele cacopilul dvs. sa dezvolte astm.

In concluzie astmul netratat poate pune in pericol atat mama cat sifatul astfel ca terapia riguroasa antiastmatica in sarcina capata oimportanta vitala. Medicamentele antiastmatice au putine efecte secundaresi afecteaza fatul mai putin decat un atac sever de astm. Totusi,daca sunteti ceva mai orientata spre un tratament cu cat mai putinemedicamente va sfatuiesc sa va interesati de un tratament homeopaticcare este foarte eficient si foarte sigur in sarcina.

Daca vrei sa afli care este cea mai apropiata farmacie de unde potiachizitiona un anumit medicament, apeleaza la motorul de cautare aflatin paginile Eva.ro.