Curățarea aerului pe care îl inspirăm ar contribui la prevenirea diferitelor tulburări neurologice grave și comune, așa cum subliniază Federația Mondială a Neurologiei cu ocazia Zilei Mondiale a Creierului 2018.

 

“Studiul asupra implicațiilor globale ale bolii, efectuat de o echipă internațională care a utilizat date din 188 țări, a constatat faptul că peste 30% din povara globală a accidentului vascular cerebral se datorează poluanților din aer", a explicat Prof. Mohammad Wasay din Karachi, purtător de cuvânt WFN în cadrul Zilei Mondiale a Creierului.

 

Legătura dintre gazele nocive și particulele din aer și sănătatea creierului este o problemă la nivel mondial și, de asemenea, una complexă. Potrivit profesorului Jacques Reis, șef al Grupului de Cercetare Aplicată a Neurologiei de Mediu a Federației Mondiale a Neurologiei: "Poluarea aerului se referă la o contaminare difuză, adesea invizibilă, cu bioaerosoli dăunători care conțin polen, spori, particule și substanțe toxice. Poluanții pot proveni din surse naturale sau se pot datora activității umane

.“

 

"Problema este diferită în orașele mari comparativ cu zonele rurale. Unii poluanți din aer au impact local sau regional, dar efectele altora pot fi la nivel internațional", adaugă expertul.

 

În luna mai a acestui an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a constatat că nouă zecimi din populația lumii respiră aer poluat. Și trei miliarde de oameni folosesc combustibili nocivi în casele lor pentru gătit și / sau încălzire.

 

În ultimii ani, oamenii de știință au descoperit dovezi semnificative ale modului în care poluarea aerului afectează creierul și cum acest lucru este dăunător sănătății creierului în întreaga lume. Prof Reis explică: "Poluanții intră în organism prin intermediul tractului respirator și digestiv. Ei provocă inflamații și ajung la creier fie prin fluxul de sânge, fie prin tractul respirator superior. Prejudiciul cauzat microbiotei intestinale poate, de asemenea, avea un impact asupra creierului."  

 

De asemenea, a fost identificată o posibilă deteriorare a celulelor creierului, cum ar fi celulele microgliale și astrocitele. La nivel celular, poluanții atmosferici interferează cu mitocondriile - adesea menționate ca "centre de putere" – și materialul genetic ca ADN-ul. Poluanții aduc schimbări epigenetice și scurtează telomerii, capace de protecție de la capetele cromozomilor. Aceasta din urmă este văzută ca un semn al îmbătrânirii celulare.

 

Nu este o supriză atunci că poluarea aerului este suspectată de a face parte dintr-un număr tot mai mare de sindroame și boli neurologice. Rezultatele inițiale sugerează că ar putea juca un rol în autism, tulburări de atenție la copii, demență și dezvoltarea bolii Parkinson, deși date fiabile nu sunt încă disponibile.

 

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!