Cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femei şi prima cauza de deces prin cancer în rândul acestora.

Cancerul de sân reprezintă cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femei şi prima cauza de deces prin cancer în rândul acestora. Luna octombrie este considerată luna internaţională a luptei împotrivă cancerului de sân, dar şi a conştientizării asupra numărului tot mai mare de femei tinere diagnosticate cu aceasta afecţiune.  
 
Datele oferite de Ligă Romană de Cancer arată că una din şase românce dezvoltă cancer mamar de-a lungul vieţii. Deşi nu este cunoscută cauza exactă, potrivit cercetătorilor, riscul de cancer mamar poate fi redus semnificativ prin mai multe metode. Aducerea pe lume a unui copil înainte de 30 de ani, adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi efectuarea analizelor specifice an de an previn apariţia cancerului mamar. Iată câteva recomandări oferite de The Telegraph care te pot ajuta să eviţi această boală.  
 
1. Renunţă la fumat. Această regulă face parte dintre cele mai importante în prevenirea cancerului mamar, susţin specialiştii. Studiile efectuate recent au arătat că nicotina din ţigări poate favoriza dezvoltarea tumorilor la sân. Cercetătorii au observat că în cazul femeilor care au fumat timp de 10 ani câte un pachet de ţigări pe zi, riscul de cancer mamar ajunge la 60%.
 
2. Alăptează-ţi copilul. Alăptarea este o altă metodă care le protejează pe femei de dezvoltare a cancerului mamar şi asta datorită reducerii nivelului de estrogeni, hormoni consideraţi a fi implicaţi în dezvoltarea tumorilor mamare. De asemenea, o altă ipoteză oferită de oamenii de ştiinţă este că alăptarea creşte rezistentă celulelor de la nivelul sânilor.  
 
3. Sarcină înainte de vârsta de 35 de ani. Naşterea unui copil înainte de 35 de ani reduce riscul de cancer mamar, susţin specialiştii. Un studiu a arătat că femeile care nasc înainte de 20 de ani reduc cu aproape jumătate riscul de cancer de sân, faţă de cele care nu au avut copii sau care nasc după vârstă de 35 de ani. Una dintre explicaţiile oferite de cercetători este că, în timpul sarcinii, celulele de la nivelul sânului se maturizează, fapt ce le oferă protecţie.
 
4. Limitează consumul de alcool.

Un studiu recent a sugerat că un singur pahar de vin pe zi creşte riscul de cancer mamar cu până la 12%. Cercetătorii susţin că riscul creşte odată cu consumul de alcool.
 
5. 30 de minute de activitate fizică. Asta este recomandarea medicilor. Studiile au arătat că activitatea fizică joacă un rol important în prevenirea cancerului de sân.
 
6. Atenţie la kilograme! Menţinerea unei greutăţi sănătoase este importantă la orice vârstă. Studiile au asociat obezitatea cu un risc crescut de cancer mamar.
 
7. Mănâncă sănătos. Redu cantitatea de grăsimi consumată. Studiile au indicat o scădere a riscului de cancer mamar la femeile care au o dietă săracă în grăsimi.  
 
8. Testează-te! Cancerul mamar, că şi celelalte tipuri de cancer, este perfect curabil dacă este diagnosticat şi tratat la timp. Autopalparea corectă a sânilor şi examenul ginecologic anual te ajută să depistezi încă din fazele incipiente tumoarea şi să beneficiezi din timp de tratament.

 

Autopalparea, cea mai eficientă metodă de depistare

 
Autopalparea lunară a sânilor cât şi controlul ginecologic anual reprezintă cele mai eficiente metode de depistare a canecrului mamar. Cum se face corect autopaltarea?

• La scurt timp după menstruaţie;
• În faţă oglinzii, de obicei după duş, dezbrăcată până la brâu (fapt ce ajută observarea eventualelor modificări de formă, vascularizaţie, volum, a eventualelor retracţii mamelonare, asimetrii, modificări tegumentare, a nodulilor superficiali care "bombează" uneori sub piele, precum şi a oricăror anomalii instalate de la o luna la altă);
• Cu palmă cu degetele reunite, cu mână relaxată (fapt ce creşte sensibilitatea tactilă a degetelor), cu blândeţe, evitând gesturile traumatizante;
• Sânul se palpează şi se inspecteaza bilateral de la stern până la marginea laterală a toracelui şi de la limită lui superioară până la şanţul submamar, iar areolă mamara şi mamelonul se examinează separat, cu mare atenţie;
• La sfârşitul examinării se exercită o uşoară presiune digitală atraumatica asupra mamelonului şi a areolei, fapt ce permite exprimarea unei eventuale secreţii mamelonare (întotdeauna patologică în afară perioadei de lactaţie);
• Palparea sânilor trebuie completată în mod sistematic cu palparea regiunilor axilare (zonă numită în mod popular "sub-braţ") pentru depistarea unor eventuali ganglioni limfatici palpabili (sânul drenează limfatic la nivel axilar). Palparea axilei este necesară şi datorită faptului că, de multe ori, glanda mamară prezintă o prelungire axilară anatomică (fiziologică);
• Orice anomalie sesizată cu ocazia acestor autoexaminari lunare trebuie să aducă de urgenţă pacienta în faţa medicului specialist.