Stiai ca sapunul, samponul si lotiunile sunt iritanti primari ai ochiului? Stiai ca majoritatea afectiunilor oculare pot fi prevenite prin purtarea ochelarilor de protectie? E timpul sa descoperi cum sa previi afectiunile oculare, care sunt cauzele si urmarile acestor afectiuni si ce tratamente medicale sunt indicate pentru fiecare caz in parte.

Prevenirea afectiunilor oculare

Majoritatea afectiunilor oculare pot fi prevenite prin purtarea ochelarilor de protectie.

Poarta ochelari de protectie ori de cate ori esti nevoit sa utilizezi ustensile ce prezinta un grad sporit de periculozitate precum bormasina, toporul, fierastraul, ciocanul etc., cand folosesti substante chimice care trebuie imprastiate (dezinfectante, insecticide) sau cand utilizezi spray-uri pentru pulverizarea vopselei si a colorantilor.

Foloseste masca de protectie daca esti nevoit sa sudezi ceva.
Evita sa te scarpini des la ochi pentru ca microbii de pe maini vor intra in contact cu globul ocular.

Nu te uita niciodata cu ochiul liber in directia soarelui. In zilele toride de vara protejeaza-ti ochii de ultraviolete cu ajutorul ochelarilor de soare.


Cauzele afectiunilor oculare

Expunerile chimice si arsurile: de multe ori impuritatile care intra in ochi produc o serie de reactii chimice. Multe produse de natura chimica (sapunul, samponul, variate lotiuni si creme) sunt considerate a fi iritanti primari ai ochiului, fara a cauza de obicei afectiuni permanente. Acizii si substantele alcaline sunt agenti corozivi intr-un grad foarte ridicat cauzand afectiuni grave.

1.  Acizii (precum acidul sulfuric ce se regaseste in bateriile masinilor) sau alcalinele (amoniacul) pot sari in ochii tai.
2. Frecatul/scarpinatul ochilor poate transfera ochiului bacteriile depuse pe mainile tale.
   
3. O alta metoda de infectare a ochiului consta in expunerile in fata aerosolilor (spray-urile de vopsit, diferite substante lacrimogene).

Inflamarea corneana: corneea poate fi perceputa ca fiind o membrana transparenta care protejeaza ochiul. Inflamarea corneana consta in efectele de vatamare sau zgariere resimtite la nivelui corneei.

Traumatizarea irisului: cauzele care determina traumatizarea irisului sunt similare cu acelea ale inflamarii corneene. Irisul traumatizat este asociat cu resimitirea unei lovituri in ochi din partea unui corp strain (un pumn, o creanga de copac etc).
Irisul este partea colorata a ochiului. El este de fapt un muschi care controleaza cantitatea de lumina care intra in ochi prin capacitatea de contractie sau de dilatare.

Hipopionul si fracturile orbitale: aceste afectiuni sunt provocate de o forta semnificativa a unui obiect care intra in contact cu ochiul (de exemplu lovirea fetei cu o bata de base-ball).

1. Hipopionul are ca rezultat sangerarea in camera anterioara a ochiului - spatiul dintre cornee si iris.
2. Fracturile orbitale desemneaza fracturarea oaselor faciale care inconjoara ochiul.

Ranile anfractuoase (adanci si cu neregularitati) ale pleoapei si ale conjuctivei (membrana ce captuseste partea interna a pleoapelor): aceste afectiuni provin de obicei de la obiecte ascutite, dar pot aparea si in urma cazaturilor.

Ranile anfractuoase ale corneei si ale sclerei: aceste afectiuni produc traume serioase si, de asemena, sunt cauzate de obiecte ascutite.

Corpuri straine in ochi: in general notiunea de corp strain se refera la bucati mici de metal, de lemn sau de plastic care iau contact cu ochiul.

1. Corpurile straine corneene sunt oprite de cornee si nu ajung sa penetreze ochiul propriu-zis. Ochiul necesita tratament special in momentul in care corneea contacteaza particule de metal.
   
2. Corpurile straine intraorbitale se gasesc in orbita dar fara a penetra ochiul.
   
3. Corpurile straine intraoculare apar in momentul in care globul ocular a fost penetrat de obiect.

Keratitele ultraviolete (sau arsurile corneene): cea mai intalnita afectiune provocata de o lumina prea puternica produce keratita ultravioleta (keratita reprezinta inflamatia corneei care se manifesta prin aparitia unor noduli la marginea sau in interiorul acesteia).


Simptomele afectiunilor oculare

Expunerile chimice: cele mai comune simptome se manifesta prin acuzarea durerilor sau a arsurilor. Ochiul se poate inrosi, iar pleopele se umfla.

Hemoragiile subconjunctivale (sangerarile): hemoragiile nu cauzeaza dureri, iar vederea nu este afectata. In general, nu sunt periculoase si dispar treptat fara tratament. Ochiul prezinta un punct rosu pe sclerotica (partea alba a ochiului).
Hemoragiile subconjunctivale se produc in momentul in care vasele mici de sange se sparg la suprafata ochiului. Cateodata aria sangeranda poate atinge dimensiuni mai mari decat marimea unui punct.

Inflamarea corneana: simptomele includ durerea, lacrimarea, sensibilitatea sporita in contact cu lumina si senzatia ca ai ceva in ochi (senzatia de nisip in ochi).

Irita (inflamarea irisului): simptomele se manifesta prin durere si sensibilitate fata de lumina. Uneori aceste simptome sunt insotite si de o lacrimare abundenta.

Hipopionul: durerea si tulburarile de vedere sunt principalele simptome.

Fracturile orbitale: simptomele includ umflarea pleoapelor si potenteaza durerea mai ales in momentele in care se misca ochiul. In multe cazuri apar si umflaturi sau invinetiri in jurul ochiului.

Ranile anfractuoase ale corneei si ale sclerei: simptomele includ slabirea vederii si durerile.

Corpurile straine:

1. Corneene: simptomele comune se manifesta prin lacrimare, tulburari de vedere, sensibilitatate la lumina si senzatia ca exista ceva in ochi. Uneori, corpurile straine pot fi vazute pe cornee.
2. Intraorbitale: simptome precum scaderea vederii, durere, vedere dubla dureaza numai cateva ore dupa contactarea corpului strain. Uneori, nu se dezvolta nici unul din aceste simptome.
3. Intraoculare: chiar daca initial nu manifesti simptome, durerea si scaderea intensitatii vederii nu intarzie sa apara.

Afectiunile induse de lumina:

1. Keratita ultravioleta: simptomele includ durerea, sensibilitatea la lumina, inrosirea si persistenta senzatiei ca exista ceva in ochi.
2.  Retinopatia (afctiunea retinei) solara: slabirea vederii este simptomul principal.

Tratamente medicale

Expunerile chimice: chiar daca ti-ai clatit bine ochii acasa, oftalmologul probabil iti va spala din nou ochiul. In functie de natura substantelor care ti-au vatamat ochiul va fi prescris tratamentul din partea medicului. In cazul expunerilor periculoase, pupila iti poate fi dilatata prin intermediul unor picaturi speciale.

Hemoragiile subconjunctivale: tratamentul consta in evitarea atingerii ochiului (frecat, scarpinat).

Afectiunile corneene: picaturile de marcare a partii vatamate sunt folosite pentru examinarea ochiului. Chiar daca prin intermediul lor este indepartata durerea, ele nu pot fi prescrise pentru tratamentul de acasa; folosirea lor repetata afecteaza globul ocular. In cazul in care durerile persista sau cresc in intensitate sunt administrate medicamente corespunzatoare.

Iritele: oftalmologul recurge la picaturi pentru a determina dilatarea pupilei. Picaturile cu steroizi contribuie la diminuarea inflamatiei.

Hipopionul: persoanele care se confrunta cu hipopioane de natura grava pot fi spitalizate. Pupila este dilatata cu picaturi, iar ochiul este protejat de un ecran metalic. Persoanele care au o forma usoara de hipopion pot sa se trateze si acasa urmand prescriptiile medicului.

Fracturile orbitale: gheata este recomandata pentru tratarea edemelor (umflaturilor). Trebuie sa te feresti sa-ti sufli nasul. Unii oftalmologi recomanda diferite decongestionante nazale si administreaza tratament medicamentos maxim pana la 2 saptamani. Interventia chirurgicala in cazul in care este necesara are loc numai dupa retragerea edemelor (umflaturilor).

Ranile anfarctuoase ale globului ocular: in functie de dimensiunea si localizarea ranilor oftalmologul decide daca se va aplica sau nu sutura.


Urmarile afectiunilor oculare

Expunerile chimice: prognosticul depinde in functie de substantele implicate si de gradul de expunere. Cele mai multe expuneri chimice nu sunt grave, recuperarile decurgand firesc fara complicatii. In cazul acizilor si al bazelor, recuperarea se face mai lent.

Hemoragiile subconjunctivale, afectiunile corneene, iritele: recuperarea nu prezinta complicatii.

Hipopionul: prognoza se face in functie de dimensiunea lui si de reaparitiile sangerarilor. Complicatiile care se pot ivi determina slabirea vederii si contractarea glaucomului.

Fracturile orbitale: recuperarea depinde de natura si dimensiunea lor. Unele fracturi necesita interventii chirurgicale.

Ranile anfractuoase ale pleoapelor: in general recuperarile decurg fara complicatii, indiferent ca se necesita sau nu sutura.

Corpurile straine din cornee: in functie de localizarea obiectului pe cornee, indepartarea unor corpuri foarte rigide poate determina slabirea vederii. Corpurile straine localizate in globul ocular sau in orbita sunt mai dificil de extras. Prognosticul depinde de localizarea exacta a obiectului in raport cu cele mai sensibile zone ale ochiului.

Afectiunile cauzate de lumina solara: ca si in cazul keratitelor ultraviolete, vindecarea se produce in decursul catorva zile. Retinopatia solara nu necesita medicatie sau interventie chirurgicala. Orbirea poate aparea insa in cazul in care retina a suferit arsuri grave.