Mașinile, trenurile, avioanele și alte forme de transport se numără printre vinovații responsabili pentru poluarea fonică. Lucrările la drumuri, echipamentele de grădinărit și sistemele de divertisment joacă, de asemenea, un rol important. Nivelul ridicat și prelungit de zgomot poate duce la pierderea auzului și la apariția bolilor corelate cu stresul. Zgomotul afectează adesea copiii, iar poluarea fonică afectează bunăstarea generală.

Copiii sunt cei mai vulnerabili la pierderea auzului și la alte efecte generate de poluarea fonică. Zgomotul este măsurat în decibeli, care indică intensitatea undelor sonore la scară logaritmică. De exemplu, 10 decibeli reprezintă un zgomot de 10 ori mai mare decât 0 decibeli, iar 20 de decibeli indică un zgomot de 100 de ori mai mare. Deteriorarea auzului are loc la un nivel al zgomotului mai mare de 80 de decibeli, ceea ce reprezintă nivelul zgomotului făcut de traficul cu camioane mari. Undele sonore intră în ureche, iar vibrațiile stimulează firele de păr mici din canalele urechii, care transmit semnale către creier. Zgomotul excesiv distruge aceste fire de păr delicate. Până când pierderea auzului este observabilă, 30-40% dintre firele de păr pot fi distruse deja.

Expunerea prelungită la poluarea sonoră crește riscul bolilor cardiace. Nivelul constant al zgomotului de fundal la fel de puternic ca al unei mașini care colectează gunoiul, ca al traficului de pe o stradă principală și ca al altor zgomote mai mari de 60 de decibeli poate provoca probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, rate mai mari ale pulsului, un nivel crescut al colesterolului, bătăi de inimă neregulate și infarct. Persoanele care trăiesc în fiecare zi cu poluarea fonică sunt mai predispuse la a lua medicamente pentru inimă. Un studiu realizat de Universitatea din Gothenburg și alți cercetători în 2009 a constatat că bărbații care trăiau lângă o autostradă și o linie de tren aglomerată timp de peste 10 ani au fost supuși unui risc de trei ori mai mare de a suferi de hipertensiune decât bărbații care nu au fost expuși poluării fonice.

Perturbarea somnului cauzată de poluarea sonoră afectează starea de sănătate și starea de spirit a oamenilor. O calitate slabă a somnului și o durată scurtă a acestuia sunt nocive pentru sănătatea inimii, cauzează oboseală, stări depresive și performanțe slabe la multe sarcini, precum și un timp de reacție redus. Atunci când nivelul de zgomot din interiorul casei este redus, somnul REM este îmbunătățit. Nivelul ridicat de poluare fonică nu face decât să crească întreruperile somnului în timpul nopții și schimbările dintre etapele de somn. Deși unii oameni cred că efectele poluării fonice nocturne se diminuează pe măsură ce oamenii se obișnuiesc cu zgomotul, acest lucru nu este adevărat și când vine vorba despre efectele cardiovasculare.

Pe lângă toate aceste probleme, poluarea fonică provoacă și o serie de efecte psihologice. În cazul persoanelor vulnerabile la bolile mintale, poluarea fonică poate crește dezvoltarea și simptomele tulburărilor. De asemenea, poate contrinui la nervozitate, anxietate și nevroză, instabilitate emoțională, conflicte sociale. Prin interferarea cu comunicarea vorbită, poluarea fonică provoacă o stare de iritare, probleme cu relațiile interpersonale, neînțelegeri, incertitudini, probleme cu concentrarea, o capacitate redusă de muncă și scăderea încrederii. Studiile care au analizat nivelul cortizolului (hormonul stresului) în cazul persoanelor expuse la poluarea fonică arată un nivel ridicat comparativ cu cel al populației generale și o capacitate redusă de a regla producția acestui hormon.

Pe aceeasi tema...

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!