Injecțiile cu Botox au fost considerate timp îndelungat ca fiind o procedură strict cosmetică, fără alte efecte secundare. Faptul că persoanele celebre apelează la ea din ce în ce mai des a făcut ca intervenția pe bază de Botox să fie considerată un lucru obișnuit, asociat cu dobândirea unui chip fără urmă de riduri. Cu toate acestea, studiile recente au demonstrat că Botoxul poate avea consecințe neprevăzute, în unele cazuri foarte grave.

Astfel, injecțiile cu Botox redirecționează harta senzorială de la nivelul creierului, afectând direct mâinile. Și mai îngrijorător este faptul că Botoxul nu reprezintă o intervenție izolată, ci un șir întreg de injecții punctuale, care trebuie repetate la fiecare 3-4 luni pentru că paralizia temporară indusă de toxina botulinică dispare după acest interval. Întrebarea este dacă tratamentele repetate cu toxina botulinică, într-un interval de mai mulți ani, pot cauza modificări permanente la nivelul creierului.

Botoxul este numele generic pentru una dintre cele mai letale substanțe cunoscute. Este vorba despre neurotoxina produsă de bacteria numită Clostridium, un spor care se găsește în sol, apă, plante și animale. Botulismul este o boală gravă, adesea fatală, care se datorează fie unei răni infectate, fie consumului alimentelor negătite sau care au fost conservate în mod necorespunzător. Această toxină paralizează mușchii prin blocarea producției de acetilcolină, principalul neurotransmițător care gestionează conexiunea dintre sistemul nervos și musculatură.

O perioadă foarte îndelungată s-a crezut că anatomia microscopică a creierului este maleabilă și că se poate schimba ca răspuns la acțiunea diferiților factori. De exemplu, în cazul violoniștilor harta creierului pentru degetele care utilizează arcușul ocupă o zonă mai mare decât în cazul persoanelor care nu cântă la vioară. De asemenea, în cazul persoanelor care au orbit recent și au început să învețe limbajul braille, zona corticală destinată degetului utilizat pentru a citi se mărește progresiv în defavoarea cortexului vizual care nu este utilizat.

Astfel, s-a constatat că în cazul amputării unei mâini feedback-ul tactil primit din zona feței se lărgește de obicei până când ocupă inclusiv zona destinată impulsurilor primite de la mâna care nu mai poate fi utilizată. De asemenea, în cazul pacienților care suferă de paralizie facială ca urmare a unui accident vascular cerebral se poate observa o activitate metabolică intensificată la nivelul cortexului senzorial destinat zonei mâinilor. Principiul de bază este acela că zona senzorială ocupată la nivelul cortexului de un anumit organ se poate lărgi ca răspuns la o accidentare sau boală care afectează un alt organ.

Pe baza acestor informații presupunerea ar putea fi că harta senzorială rezervată mâinilor va crește ca dimensiune atunci când mușchii faciali sunt paralizați ca urmare a injecțiilor. Totuși, studiile realizate au arătat că se întâmplă exact lucrul opus. Acest lucru sugerează că reorganizarea pe arii corticale are loc în mod diferit față de evoluția observată în momentul în care se pierd funcțiile anumitor organe, ca urmare a amputărilor, accidentărilor, lezării mușchilor faciali sau accidentului vascular cerebral.

Explicația dată de specialiști este că aceste observații surprinzătoare arată că paralizia temporară cauzată de injecțiile cu Botox privează creierul de feedback-ul senzorial pe care-l primește prin intermediul mișcărilor frunții. S-a semnalat o reducere a activității la nivelul cortexului dedicat mâinilor ca urmare a pierderii flexibilității mușchilor faciali. Deocamdată nu se știe dacă sunt afectate și alte organe în afara reducerii funcționalității mâinilor, dar este un aspect care trebuie luat în calcul înainte de a alege acest tip de intervenție cosmetică. 

Pe aceeasi tema...

• 6 motive medicale pentru care ți-e foame tot timpul

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!