7 mituri despre dependența de țigări
Fumatul are numeroase riscuri pentru sănătate, dar felul în care sunt percepute persoanele care nu renunță la țigări poate fi influențat de multe idei greșite. Parcurge lista de mituri despre dependența de țigări pentru a înțelege mai bine la ce îți expui organismul, dacă te ajută să reduci numărul de țigări sau dacă există alți factori care îți pot face mai mult rău.
Țigările au fost dintotdeauna subiectul ideilor contradictorii, iar pericolul pe care îl reprezintă pentru organism a favorizat crearea multor mituri despre dependența de țigări. Poate ai ales să fumezi din cauza stresului sau pentru a te integra într-un anumit grup de prieteni, dar fumatul nu te avantajează pe termen lung și nici nu poți presupune că nu vor apărea efecte negative pentru că ai auzit că unii vecini fumători au trăit foarte mult. Nu este deloc util să-ți expui corpul unui joc de noroc cu substanțele nocive, dar nici nu trebuie să te lași convins de ideile care sunt vehiculate fără vreo bază concretă.
Iată care sunt principalele mituri despre dependența de țigări:
1. Femeile fumează mai mult decât bărbații
Potrivit statisticilor, femeile nu au fumat niciodată mai mult decât bărbații. Deși ocazional apar studii care arată un procent ridicat de fumătoare, majoritatea cercetărilor au relevat predominanța bărbaților încă din primele decenii în care au apărut țigările. Chiar dacă este adevărat că procentul de fumătoare este în creștere, încă nu l-a depășit pe cel al bărbaților. Dacă în 1945 72% dintre bărbați fumau și numai 26% dintre femei alegeau țigările, în prezent procentul femeilor se apropie de 33%, iar cel al bărbaților a ajuns la 43%. În ceea ce privește liceenii procentele sunt mult mai apropiate, 13% dintre băieți fumând față de 13% dintre fete.
2. Campaniile pentru renunțarea la fumat nu au efect în cazul persoanelor cu resurse financiare limitate
Fumatul și condițiile economice dificile nu sunt lucruri inseparabile. Deși este adevărat că procentul de persoane care încep să fumeze este mai ridicat în cazul familiilor cu resurse financiare reduse, peste 48% dintre acești fumători au reușit să renunțe la țigări. În prezent numai 30% dintre persoanele cu probleme economice fumează, deci nu se poate afirma că acțiunile pentru descurajarea fumatului nu au efect în cazul lor.
3. Aproape toți pacienții care au schizofrenie fumează
Chiar dacă se raportează că persoanele cu afecțiuni psihice sunt mult mai predispuse la fumat, în niciun caz nu este adevărată afirmația că 90% dintre pacienții diagnosticați cu schizofrenie fumează. O meta-analiză a concluzionat că 62% dintre pacienții cu acest diagnostic fumează.
4. Toată lumea cunoaște riscurile fumatului
Informarea despre riscurile țigărilor presupune 4 niveluri:
- nivelul 1: persoana a auzit despre riscurile pentru sănătate ale țigărilor;
- nivelul 2: persoana a înțeles că anumite boli specifice sunt cauzate de fumat;
- nivelul 3: aprecierea exactă a semnificației, gravității și probabilității de a suferi de una dintre bolile specificate;
- nivelul 4: acceptarea faptului că riscurile expuse se aplică la nivel personal.
Deși majoritatea persoanelor care fumează întrunesc cerințele pentru primul nivel, înțelegerea și evaluarea obiectivă a situației personale variază farte mult. De exemplu, foarte puține persoane știu că 2 din 3 fumători pe termen lung vor deceda în urma unei boli cauzate de țigări sau că durata de viață le va fi redusă semnificativ.
5. Poți reduce riscurile prin scăderea numărului de țigări
Este adevărat că dacă vei fuma 5 țigări pe zi în loc de 20 riscul de deces va fi mai redus, însă celelalte riscuri pentru sănătate nu vor fi influențate semnificativ. Studiile de specialitate au arătat că reducerea numărului de țigări în loc de renunțarea la fumat nu aduce vreun beneficiu sub forma riscurilor diminuate pentru starea de sănătate.
6. Poluarea aerului este cauza reală a cancerului pulmonar, nu fumatul
Deși poluarea aerului favorizează îmbolnăvirile s-a realizat o comparație a numărului de cazuri de cancer pulmonar din orașele mari, cu trafic intens și zonele cu un grad redus de poluare. În mod surprinzător, maladia a fost diagnosticată mult mai des în locurile cu un nivel redus de poluare, unde persoanele au tendința de a fuma frecvent.
7. Fumatul este foarte plăcut
În cadrul studiilor realizate s-a constatat că 90% dintre fumători regretă că au început, iar 40% dintre ei încearcă în fiecare an să renunțe la țigări. Singurele momente în care fumatul creează plăcere sunt cele în care nicotina nu a fost în contact cu organismul o perioadă mai lungă, iar reintroducerea substanței dă o stare de liniștire și relaxare.