Cancerul de col uterin este al doilea cel mai răspândit tip de cancer după cel mamar, în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 14 şi 44 ani în Uniunea Europeană. În fiecare an sunt diagnosticate 33.000 de cazuri noi de cancer de col uterin în UE şi sunt înregistrate 15.000 de decese din această cauză. Cauza primară a cancerului de col uterin este infecţia persistentă a tractului genital cu o tulpină HPV cu risc ridicat.

Cancerul de col uterin este al doilea cel mai răspândit tip de cancer după cel mamar, în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 14 şi 44 ani în Uniunea Europeană. În fiecare an sunt diagnosticate 33.000 de cazuri noi de cancer de col uterin în UE şi sunt înregistrate 15.000 de decese din această cauză. Cauza primară a cancerului de col uterin este infecţia persistentă a tractului genital cu o tulpină HPV cu risc ridicat.

1. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a publicat, la începutul lunii septembrie, o actualizare a recomandărilorpublicate în anul 2008 cu privire la vaccinarea împotriva papilomavirusului uman (HPV) în Europa. Noile informaţii, publicate în urma introducerii programului de vaccinare anti-HPV în 19 din cele 29 de ţări europene, precum şi a rezultatelor cercetărilor din ultimii patru ani cu privire la acest subiect, reconfirmă profilul de siguranţă şi eficienţă a vaccinului anti-HPV împotriva precursorilor cancerului de col uterin, fapt demonstrat prin programe de testări aleatorii. În ciuda acestor lucruri, precum şi a faptului că majoritatea statelor europene asigură vaccinarea gratuit, rata de vaccinare este mai mică decât se preconizase. Vaccinarea fetelor este mai eficientă din punctul de vedre al costurilor decât vaccinarea băieţilor. Îndrumarea ECDC este ca iniţiativele în domeniul sănătăţii publice să continue să vizeze vaccinarea fetelor.

2. Printre factorii care favorizează evoluţia lentă a vaccinărilor se află costul ridicat al vaccinării şi faptul că o vaccinare completă presupune trei doze administrate pe parcursul a şase luni. Vaccinarea targetează fetele cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani, întrucât este dovedit clinic faptul că eficacitatea vaccinului este cea mai mare înainte de începerea activităţii sexuale. De asemenea, fetele au nevoie de acord parental în vederea vaccinării, aşa că rolul părinţilor şi al reprezentanţilor medicali este deosebit de important.

3. Din totalul de 29 de state europene, 19 au intrudus deja programul de vaccinare împotriva HPV (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Marea Britanie; Malta este în procesul de implementare a deciziei de a vaccina toate fetele de 12 ani în decursul următoarelor luni) - însă rata de vaccinare în statele membre UE rămâne în continuare scăzută: între 17 şi 84%.

4. În 2010, Portugalia şi Marea Britanie au fost singurele state - dintre cele 7 care au publicat date despre vaccinarea anti-HPV - ale căror rate de vaccinare au depăşit 80%, pentru grupurile vizate. "Noi, autorităţile din domeniul sănătăţii publice, cadrele medicale, dar şi părinţii, împărţim responsabilitatea protejării a mii de femei împotriva cancerulului de col uterin. Trebuie să colaborăm pentru a ne asigura că toate fetele cu vârste cuprinse între 10 şi 14 ani sunt vaccinate. Statele europene vor fi nevoite să investigheze motivele pentru care ratele de vaccinare nu sunt mai ridicate şi să investească mai mult în campanii care să încurajeze vaccinarea", a spus directorul ECDC, Marc Sprenger.

5. Din momentul introducerii vaccinului în unele ţări europene, în 2006, discuţia despre vaccinarea băieţilor împotriva HPV a rămas deschisă. Vaccinul anti-HPV tetravalent este singurul care a fost evaluat până acum pentru bărbaţi, însă datele recente arată aceleaşi nivele de eficacitate, dacă nu chiar mai bune, din vaccinarea băieţilor de aceleaşi vârste - faţă de fete. Însă beneficiul personal rezultat din vaccinarea bărbaţilor pentru prevenţia cancerului este foarte redus, cel mai probabil rezultând în foarte puţine vaccinări în rândul băieţilor şi o acoperire redusă a vaccinului.
"Concluzia ECDC este că includerea băieţilor în actualele programe de vaccinare anti-HPV este puţin probabil să fie eficientădin punct de vedere al costurilor.  O investiţie mai bună a banilor publici ar fi încercarea de a imuniza toate fetele. Această problemă poate fi readusă în discuţie odată ce costurile de vaccinare vor scădea semnificativ", a explicat Mark Sprenger.

6. Recomandările iniţiale ale ECDC, din 2008,care prevedeau administrarea vaccinului anti-HPV în trei doze, pe parcursul a şase luni, sunt în continuare valabile. Cu toate acestea, potrivit ECDC, un test clinic realizat recent a arătat că nu există oscilaţii semnificative privind eficacitatea vaccinuluiîn cazul administrării unei singure doze sau a două doze de vaccin, în comparaţie cu protocolul de trei doze. Aceste descoperiri necesită însă cercetare ulterioară şi, dacă vor fi confirmate, vor avea un impact important asupra costurilor şi strategiilor pentru programele de vaccinare anti-HPV.