Sindromul de gură uscată: simptome și riscuri
Sănătate · Medicina generala / 15.11.2018

Sindromul de gură uscată apare atunci când producția de salivă este insuficientă pentru a menține o hidratare optimă a cavității bucale. Află cum se manifestă și care sunt cauzele principale.

Saliva are un rol de bază în cadrul digestiei, prevenind infecțiile bucale, inflamarea gingiilor și cariile. Neutralizează efectul negativ al bacteriilor din cavitatea bucală și menține sănătatea orală. Sindromul de gură uscată poate cauza multe dificultăți. De exemplu, ți se poate părea că mâncarea nu mai are același gust, ai putea avea probleme când mesteci sau când înghiți și, în cazuri mai rare, xerostomia poate cauza inclusiv probleme de articulare a cuvintelor. Reducerea producției de salivă nu este numai deranjantă, ci poate provoca probleme grave ale dinților și o digestie mult mai lentă. 

 
Iată ce simptome are sindromul de gură uscată:

 
- saliva vâscoasă;
- respirația urât mirositoare;
- dificultățile de mestecare;
- vorbirea mai greoaie;
- problemele la înghițire;
- iritarea gâtului sau durerile în gât;
- senzația de arsură la nivelul cavității bucale;
- răgușeala;
- uscarea limbii;
- modificări ale gustului;
- intoleranța pentru alimentele sărate, acre sau picante;
- buzele uscate sau crăpate;
- urmele de ruj de pe dinți;
- gingivita;
- cariile dentare.

 
Cauze și factori de risc

Sindromul de gură uscată se manifestă atunci când producția de salivă scade drastic și este foarte important să cunoști principalele cauze. Dacă înveți să gestionezi factorii de risc vei putea reduce simptomele neplăcute și vei îmbunătăți igiena orală.

 
Iată care sunt principalii factori care pot determina această afecțiune:

 
1. Medicamentele 

Antidepresivele, tratamentele pentru hipertensiunea arterială sau cele pentru diminuarea anxietății pot avea drept efect secundar xerostomia. De asemenea, antihistaminicele, decongestionantele, medicamentele care previn spasmele musculare sau analgezicele pot avea același efect negativ.

 
2. Înaintarea în vârstă

Odată cu trecerea anilor este probabil să aibă loc o diminuare a producției de salivă datorită unui meniu deficitar sau a altor probleme de sănătate. Maladia Alzheimer este în general asociată cu sindromul de gură uscată.

 
3. Chimioterapia

Acest tip de tratament poate modifica textura sau cantitatea de salivă produsă de organism. Este posibil să fie un efect secundar temporar sau permanent.

 
4. Radioterapia

Radioterapia direcționată spre zona gâtului sau a capului poate deteriora glandele care produc salivă. La fel ca și în cazul chimioterapiei efectul poate fi temporar sau permanent.

 
5. Traumele asupra terminațiilor nervoase

Accidentele, traumele sau intervențiile chirurgicale pot avea ca efect xerostomia.

 
6. Diabetul

Dacă nu este diagnosticat și controlat cu ajutorul unui tratament adecvat, diabetul poate avea drept simptom și sindromul de gură uscată.

 
7. Accidentul vascular cerebral

În funcție de tipul de accident vascular cerebral și de gravitate acest simptom ar putea deveni unul permanent.

 
8. Boala Alzheimer

Potrivit Asociației pentru Boala Alzheimer această afecțiune are drept simptom și xerostomia datorită unui consum insuficient de lichide, precum și ca efect al tratamentului specific.

 
9. HIV/ SIDA

O producție foarte scăzută de salivă este detectată foarte des în cazul pacienților care au primit acest diagnostic, fiind mult mai evidentă la copii. În plus, medicamentele prescrise au acest efect secundar.

 
10. Fumatul și mestecatul tutunului

Sindromul de gură uscată dispare rapid odată cu renunțarea la fumat sau la utilizarea tutunului.

 
11. Alcoolul

Consumul excesiv de alcool poate provoca xerostomia, dar și alcoolul conținut de unele tipuri de apă de gură poate avea același impact negativ.
 
Majoritatea persoanelor care suferă de xerostomie ignoră afecțiunea și nu se adresează medicului decât în momentul în care se observă și alte efecte negative. Dacă nu este tratată la timp, xerostomia poate cauza probleme grave ale danturii și la nivelul digestiei.

 
Printre metodele utilizate pentru tratarea xerostomiei se regăsesc:

 
1. Apă de gură cu fluor, dar fără alcool

 
2. Medicamente care stimulează producția de salivă

Pilocarpina, varianta recomandată în multe cazuri, trebuie folosită cu prudență, potrivit cercetătorilor de la Harvard. Este un medicament utilizat în mod obișnuit pentu tratamentul glaucomului, dar poate fi util și pentru xerostomie, însă are efecte adverse serioase, printre care limitarea vederii pe timp de noapte și inflamarea cronică a ochilor.

 
3. Retainere cu fluor

Acestea se poartă în timpul nopții pentru a preveni apariția cariilor.
Urmăreşte-ne pe Facebook pentru ultimele noutăţi Eva.ro