Covorul de lalele este primul covor din flori realizat în România și marchează debutul Lunii de Luptă împotriva Bolii Parkinson şi a campaniei de informare „Grădina cu speranţe” demarată de Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson, în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România.

Cu o suprafaţă de 50 mp, covorul este realizat din peste 15.000 de lalele roşii, simbolul internaţional al luptei împotriva bolii Parkinson, începând din anul 2005. Povestea lalelei Parkinson a început în 1980, când un horticultor olandez cu boală Parkinson a creat o lalea roşu cu alb, dedicată doctorului James Parkinson, cel care a oferit în 1817 primele informaţii relevante despre această boală.

Covorul din Lalele va fi expus în perioada 3 – 5 aprilie pe Str. Lipscani, în zona pietonală din faţa Băncii Naţionale a României. Bucureştenii sunt invitaţi să susţină pacienţii cu boala Parkinson prin urcarea pe Facebook a fotografiilor cu Covorul de Lalele, împreună cu unul dintre hashtag-urile campaniei: #gradinacusperante, #lalelerosii, #covordinflori, #covordinlalele.

„Pentru boala Parkinson, laleaua roşie este un simbol al speranţei. Prin crearea Covorului din Lalele iniţiativă unică în România, dorim să le arătăm pacienţilor cu boală Parkinson că nu sunt singuri în lupta cu această boală. Vrem să atragem atenţia că în România sunt încă mulţi bolnavi cu boală Parkinson nediagnosticaţi, care nu urmează niciun tratament. Îi îndemnăm pe cei care prezintă simptome să meargă la medicul neurolog”, declară Dan Răican, Preşedinte al Asociaţiei de Luptă împotriva Bolii Parkinson.

Voluntarii Asociației vor împărți 72.000 de pliante, pentru ca informația să ajungă la cel puțin atâția români câți pacienți cu boala Parkinson sunt estimați că există, și vor îndemna publicul să susțină pacienții prin mesaje de încurajare postate pe pagina de Facebook sau prin mesaje “plantate”  în „Grădina cu Speranțe”.
Conform datelor CNAS, numărul pacienţilor cu boala Parkinson aflaţi sub tratament în 2014 a crescut cu 4.000, în timp ce în 2013 numărul acestora a crescut cu 9.000. Boala Parkinson este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă, în acest moment fiind estimat un număr de peste 72.000 pacienţi diagnosticaţi, la nivel naţional.

Boala Parkinson se declanşează, cel mai frecvent, în intervalul de vârstă 50 – 70 de ani, în ultimii ani crescând numărul persoanelor care prezintă simptome în jurul vârstei de 40 de ani. Conform estimărilor, boala Parkinson duce la pierderea capacităţii de muncă în aproximativ 10 ani de la diagnosticare, datorită dizabilităţii determinate de boală.

“Boala Parkinson constituie unul dintre domeniile din neurologie care în ultimii 20 ani au înregistrat o dezvoltare în cunoaştere fără precedent. Prin consecinţele pe care le are asupra stării de sănătate generale a pacienţilor, asupra vieţii cotidiene a acestora, dar şi prin impactul asupra familiilor, boala Parkinson reprezintă o prioritate pentru societate şi sistemul medical, în încercarea de a îmbunătăţi calitatea vieţii acestor pacienţi şi a-i reinsera în societate”

, declară Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru, Preşedinte de Onoare al Societăţii de Neurologie din România.

Tremorul necontrolabil, rigiditatea musculară şi bradikinezia, pierderea echilibrului şi a coordonării sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson. Alături de acestea, simptome cognitive precum: afectarea memoriei şi a atenţiei, dar şi vegetative: energie scăzută, oboseală, tulburări de somn sunt semne ale apariţiei bolii Parkinson. Afectarea mobilităţii, limitarea socializării, dar şi impactul pe care îl are asupra familiei scad calitatea vieţii pacientului.

„Ne adresăm prin această campanie, pe de o parte, pacienţilor care trebuie să înţeleagă că este deosebit de important să ajungă la un medic specialist neurolog încă de la primele simptome şi să urmeze tratamentul indicat de acesta. Apoi ne adresăm populaţiei generale care prin efortul de a susţine sistemul social, susţine  şi aceste categorii de pacienţi. Nu în ultimul rând, ne adresăm celor care dirijează şi coordonează sistemul medical şi care trebuie să înţeleagă că deşi unele dintre costurile directe, care aparent sunt mari, în realitate nu sunt atât de mari, comparativ cu beneficiile pentru pacienţi”, completează Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru.
 
Proiect realizat cu sprijinul Societăţii de Neurologie din România, AbbVie şi ARCUB.