Cercetatorii americani au descoperit cateva gene ale sistemului imunitar care au un rol primordial in dezvoltarea maladiei Parkinson.

Cercetatorii americani au descoperit cateva gene ale sistemului imunitar care au un rol primordial in dezvoltarea maladiei Parkinson.

 

In urma unui studiu care s-a desfasurat pe o perioada de 20 de ani si un esantion de 4000 de persoane sanatoase si afectate de Parkinson, expertii au constatat ca exista o legatura intre genele care controleaza imunitatea si aceasta boala degenerativa, arata rezultatele aparute in Nature Genetics.

Studiul vine sa intareasca ideea ca imunitatea joaca un rol esential in dezvoltarea maladiei Parkinson, astfel ca marii producatori de produse farmaceutice pot sa considere rezultatele ca punct de plecare pentru noi tratamente eficiente. Genele implicate in dezvoltarea maladiei Parkinson sunt cele cunoscute sub denumirea HLA care ajuta sistemul imunitar sa faca deosebirea intre "intrusi" si tesuturile proprii. Astfel, sistemul imunitar ataca doar intrusii care au cauzat inflamatia, fara sa se atinga de tesuturile proprii. Dar cum nu putem sa vorbim despre un sistem infailibil, exista si situatii in care sistemul imunitar nu reuseste sa diferentieze intrusii de tesuturile proprii, declansandu-se o boala autoimuna.

"De-a lungul anilor au fost numeroase cercetari care asociau functiile sistemului imunitar si maladia Parkinson. Acum suntem mai mult decat convinsi ca aceasta teorie este adevarata si cunoastem partile sistemului imunitar care sunt implicate. De asemenea, rezultatele noastre evidentiaza cateva gene care joaca un rol esential in dezvoltarea maladiei Parkinson si care merita toata atentia noastre pe viitor", precizeaza coordonatorul studiului, dr. Cyrus Zabetian, profesor asociat de neurologie la Universitatea Washington, citat de BBC News Online.

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se crede ca afecteaza peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. Din statisticile medicale rezulta ca de aceasta boala sufera 40.000 de romani, in fapt existand 70.000 de mii de bolnavi care ar fi afectati, potrivit Asociatiei Antiparkinson. "Aceasta afectiune are o frecventa deosebita la noi in tara, la fel cum se intampla si in S.U.A sau Canada", explica dr. George Lugoji, medic primar neurolog.

Este cauzata de distructia sau "degenerescenta" neuronilor, care produc o substanta numita dopamina, ce actioneaza la nivel cerebral. Distructia neuronilor care contin dopamina afecteaza capacitatea organismului de a controla miscarile normale. Zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor, de aceea persoanele afectate prezinta gesturi rigide, incontrolabile, tremor si instabilitate posturala. Printre factorii declansatori ai bolii se numara: pesticidele, drogurile, virusii, loviturile la cap, stresul, pierderea protectiei celulelor nervoase.

 

Noi tratamente: stimularea cerebrala si celulele stem

Pe langa administrarea tratamentelor "dopaminergice", noile sperante ale bolnavilor de Parkinson stau in electrostimularea cerebrala si celuelele stem.

Electrostimularea creierului s-a dovedit a fi extrem de benefica pentru pacientii care sufera de maladia Parkinson, imbunatatind semnificativ calitatea vietii, dupa cum arata un studiu realizat de cei mai buni neurochirurgi de la Universitatea Birmingham. Atat medicii, cat si pacientii au fost de acord ca electrostimularea este mult mai eficienta si este necesara pe langa administrarea unei medicatii. Cu ajutorul ei au reusit sa reduca rigiditatea musculara, tremorul si au avut nevoie de mai putine medicamente, potrivit cercetarilor aparute in publicatia The Lancet Neurology si citate de

DailyMail. Procedura presupune implantarea chirurgicala a unor mici electrozi in regiunea creierului, care controleaza miscarile. Cand electrozii sunt stimulati, acestia inhiba semnalele eronate ale creierului care cauzeaza tremurul.

Cercetatorii de la Universitatea de Medicina Yale au descoperit ca celulele stem prelevate din mucoasa uterina se pot transforma in neuroni care sa stimuleze nivelul dopaminei, corectand astfel partial problemele cauzate de boala Parkinson. "Nivelul dopaminei a crescut la soareci dupa ce au fost transferate celuele stem in creierul lor. Noutatea adusa de acest studiu este aceea ca femeile au celule stem usor de prelevat si care au posibilitatea de a fi folosite in diverse scopuri terapeutice", ne spune dr. Hugh S. Taylor, coordonatorul studiului si seful sectiei de Endocrinologie reproductiva si infertilitate de la Scoala de medicina Yale.

Luna trecuta (n.r. iulie 2010), cercetatorii de la Colegiul Imperial din Londra declarau ca lucreaza la un tratament care consta in injectarea cu celule preluate de la fetusii avortati in creierul pacientilor. Acest tratament a fost testat pentru prima data in urma cu 20 de ani, insa a fost abandonat din cauza efectelor secundare, precum pierderea controlului asupra propriului corp si miscari convulsive. Insa, cercetatorii sustin ca au descoperit o metoda de a controla aceste efecte. Procedura consta in efectuarea a patru gauri in craniu si injectarea in creier cu celule provenite din fetusi avortati, scrie DailyMail.

 

 

Sportul te ajuta sa lupti cu boala

Programul de exercitii fizice trebuie sa fie o parte integrata a tratamentului general adresat pacientilor cu boala Parkinson, deoarece poate sa amelioreze forta, tonusul muscular si sa amelioreze starea de spirit.

1. Un program optim de exercitii fizice te poate ajuta sa lupti cu boala. Sedentarismul prelungit nu duce decat la inrautatirea starii generale;
2. Exercitiile regulate contribuie la mentinerea flexibilitatii, tonusului postural, mentin muschii tonifiati si articulatiile suple si imbunatatesc circulatia sangelui la nivelul inimii si plamanilor. De asemenea, sunt utile in lupta cu stresul zilnic si, totodata, confera o senzatie de implinire si de impacare cu suferinta;
3. Descopera activitati simple care iti fac placere: plimbarile, gradinaritul, intretinerea casei sau inotul pot face parte din programul zilnic. Daca alegi inotul, asigura-te ca te supravegheaza cineva, deoarece exista riscul crampelor si blocajelor musculare);
4. Pastreaza cat mai multe dintre modalitatile placute de petrecere a timpului liber. Daca acestea devin solicitante, poti lua in considerare mici modificari care le-ar diminua gradul de dificulatate, mai degraba decat sa le abandonezi imediat;
5. Unii pacienti gasesc utile programele sportive organizate, activitatile fizice desfasurate in grup fiind si o modalitate excelenta de socializare.

Resurse online:
www.parkinson.org
www.apdaparkinson.org
www.epda.eu.com
www.parkinson.home.ro
www.pfdr.ro