Un nou studiu restrâns publicat în Nature Communications a constatat că, atunci când oamenii cu o durere cronică de spate iau o pastilă de zahăr placebo, durerea lor este redusă la fel de eficient precum ar fi și în cazul în care folosesc medicamente pentru durere. Dar, mai important decât atât, se pare că persoanele cu anumite trăsături au răspuns mai bine la efectul placebo decât altele. Iar acest lucru ar putea avea într-o zi implicații semnificative pentru practica medicală.

Răspunsul standard a fost că efectul placebo este real, dar nu este previzibil, conform co-autorului studiului, A. Vania Apkarian, profesor de fiziologie la Universitatea Northwestern Feinberg School of Medicine. Acesta este punctul de vedere clasic din literatura de specialitate - că nu vei putea anticipa cine va răspunde sau cât de mult va răspunde. De fapt, pot fi prezise ambele răspunsuri. 

Apkarian și colegii săi au recrutat 63 de pacienți cu dureri cronice de spate pentru studiu. Patruzeci și trei au primit o pastilă de zahăr despre care nu știau că este un tratament placebo, iar 20 nu au primit niciun tratament. Nicio persoană participantă la studiu nu a primit un analgezic real. De-a lungul a circa opt săptămâni, participanții la studiu au efectuat evaluări periodice la laborator și le-au fost urmărite durerile zilnice pe o aplicație pe smartphone. Aproximativ jumătate dintre pacienții care au primit tratamentul placebo au prezentat o reducere de aproximativ 30% a durerii, un rezultat comparabil cu medicamentele prezente în farmacii.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, anumite trăsături care păreau să poată prezice dacă pastilele de zahăr ar fi eficiente sau nu. Mai multe caracteristici ale anatomiei creierului, cum ar fi asimetria în zonele creierului care controlează emoțiile și răsplata, inclusiv amigdala, hipocampul și accumbens, precum și personalitatea (conștientizarea emoțională, atenția îndreptată spre mediul înconjurător) au fost corelate cu răspunsul la tratamentul placebo.

Puterea predictivă părea suficient de puternică, astfel încât acești pacienți să nu fie nevoie nici măcar să fie păcăliți să urmeze tratamentul placebo, deoarece creierul lor este deja pregătit să răspundă, chiar dacă știu că iau un medicament înșelător.

Este imposibil de spus când sau dacă rezultatele acestui studiu ar putea fi integrate în practica clinică. Studiul acesta a fost unul redus și va trebui reprodus pe eșantioane mult mai mari. În plus, populația inclusă în studiu, adică pacienții cu dureri cronice, pot avea o experiență vastă cu sistemul medical și o atitudine puternică cu privire la sănătatea lor. Persoanele cu o expunere mai redusă la sistemul de sănătate s-ar putea să nu aibă același profil cognitiv sau să nu fie la fel de adaptate la micile schimbări la nivelul durerii și altor simptome.

Dar dacă medicii ar putea anticipa în mod constant răspunsul la tratamentul placebo, cercetătorii sunt de părere că impactul va fi unul uriaș, atât la nivel individual, cât și la nivel sistematic. Nu numai medicii ar putea prescrie medicamente placebo, care nu au efecte secundare, anumitor pacienți, evitând astfel consumul inutil de medicamente, dar studiile clinice ar putea fi proiectate, de asemenea, fără a se ține cont de efectul placebo, făcându-le mai ieftine și mai ușor de completat.

În concluzie, un clinician ar putea pune cinci sau șase întrebări pacientului, după care ar putea decide dacă ar trebui să prescrie un tratament placebo sau unul real. Cu cât sunt mai responsivi la acest chestionar de personalitate pacienții, cu atât mai mare va fi răspunsul la tratamentul placebo.

Pe aceeasi tema...

• Cauza principală a anxietății și depresiei e reprezentată de evenimentele traumatice

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!