Aceste teste sunt esențiale pentru prevenirea, depistarea și tratarea unor potențiale probleme de sănătate în faze incipiente. Iată o listă cu controalele de sănătate pe care fiecare femeie ar trebui să le includă în rutina ei anuală.

 

 

Controlul ginecologic anual este un aspect vital al îngrijirii sănătății feminine. În mod ideal, acesta ar trebui să facă parte din rutina de îngrijire a sănătății a fiecărei femei, indiferent de vârstă sau de istoricul medical.

 

Primul aspect al acestui control este examenul pelvian, care implică o evaluare a organelor reproductive interne și externe pentru a verifica existența oricăror anomalii sau semne ale unor probleme potențiale. Examenul pelvian poate detecta o gamă largă de probleme de sănătate, de la fibroame uterine și chisturi ovariene până la infecții sau cancer.

 

Al doilea aspect esențial al controlului ginecologic anual este testul Papanicolau. Acest test simplu, dar vital, implică prelevarea unui eșantion de celule din colul uterin, care sunt apoi examinate într-un laborator pentru a detecta celulele pre-canceroase sau canceroase. Testul Papanicolau este esențial pentru detectarea cancerului de col uterin în stadii incipiente, când tratamentul este cel mai eficient.

 

În cadrul unui control ginecologic, se poate efectua și un test pentru virusul papiloma uman (HPV), care este responsabil de majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. Testul HPV poate fi efectuat în același timp cu testul Papanicolau și oferă un strat suplimentar de protecție în detectarea timpurie a cancerului de col uterin.

 

Un examen al sânilor ar trebui să fie, de asemenea, parte integrantă a acestui control. În timpul acestui examen, medicul va verifica sânii pentru a depista eventuali noduli sau alte anomalii. Un examen al sânilor efectuat de un profesionist medical, combinat cu auto-examinarea periodică, este o componentă crucială a depistării timpurii a cancerului de sân.

 

 

Acest test radiologic specializat este conceput pentru a detecta orice modificări sau anomalii în țesutul mamar care ar putea indica prezența cancerului de sân. Mamografia poate identifica adesea aceste modificări înainte ca ele să poată fi simțite printr-un auto-examen al sânilor sau chiar printr-un examen clinic, permițând astfel un tratament timpuriu și o perspectivă de vindecare mult mai bună.

 

Deși există anumite controverse privind vârsta la care femeile ar trebui să înceapă să facă mamografii anuale, este în general acceptat că femeile cu vârsta de peste 40 de ani ar trebui să aibă acest test efectuat în fiecare an. În cazul femeilor cu un istoric familial de cancer de sân sau cu alte factori de risc, se recomandă începerea mamografiilor la o vârstă mai mică. 

 

Mamografia poate provoca un disconfort temporar, dar acesta este un preț mic în comparație cu beneficiul adus de detectarea timpurie a cancerului de sân. 

 

Mamografia este un instrument esențial de screening pentru cancerul de sân. Este o măsură preventivă simplă, care poate face o mare diferență în sănătatea și longevitatea femeilor.

 

 

Un test de densitate osoasă, cunoscut și sub numele de DEXA Scan (Dual Energy X-ray Absorptiometry), este o metodă de screening esențială pentru osteoporoză, o afecțiune care poate cauza o slăbire treptată a oaselor și poate crește riscul de fracturi. Acesta este o procedură nedureroasă, rapidă și neinvazivă care folosește raze X de energie redusă pentru a măsura cât de mult calciu și alte tipuri de minerale se găsesc într-o secțiune de os.

 

Testul DEXA este de obicei recomandat pentru femeile cu vârsta peste 65 de ani, deoarece riscul de osteoporoză crește odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, dacă aveți factori de risc precum un istoric familial de osteoporoză, un stil de viață sedentar, fumatul, consumul excesiv de alcool sau dacă ați luat medicamente corticosteroide pe termen lung, s-ar putea să aveți nevoie de acest test mai devreme. Unele afecțiuni medicale, cum ar fi boala celiacă sau tiroidita, pot crește riscul de osteoporoză.

 

Rezultatele acestui test pot ajuta la evaluarea riscului de fracturi și la determinarea necesității  tratamentului pentru osteoporoză. Un rezultat normal indică o densitate osoasă sănătoasă, în timp ce rezultatele anormale pot indica osteopenie (densitate osoasă redusă) sau osteoporoză.

 

 

Verificarea nivelurilor de colesterol este o parte fundamentală a menținerii unei sănătăți cardiace optime. Colesterolul, o substanță ceroasă și grasă produsă de ficat, este esențial pentru funcțiile corpului, cum ar fi producerea de celule noi, izolarea nervilor și producerea anumitor hormoni. Cu toate acestea, prea mult colesterol în sânge poate duce la acumularea de depozite grase în artere, ceea ce poate crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.

 

Recomandat pentru femeile cu vârsta de 20 de ani sau mai mult, testarea colesterolului ar trebui efectuată cel puțin o dată la cinci ani. Acesta implică o simplă analiză de sânge care măsoară mai multe tipuri de lipide sau grăsimi din sânge, inclusiv:

 

Colesterolul total: Aceasta este suma tuturor colesterolurilor din sânge.

Colesterolul LDL (Lipoproteine cu densitate scăzută): Acesta este numit „colesterol rău” deoarece nivelurile ridicate pot duce la depunerea colesterolului în artere.

Colesterolul HDL (Lipoproteine cu densitate mare): Acesta este „colesterolul bun” deoarece ajută la eliminarea colesterolului rău din sânge.

Trigliceridele: Acestea sunt un alt tip de grăsime din sânge care poate crește riscul de boli de inimă dacă nivelurile sunt prea ridicate.

 

Pentru femeile care au factori de risc pentru boli de inimă, cum ar fi istoricul familial, fumatul, diabetul, hipertensiunea arterială sau obezitatea, este posibil ca medicul să recomande testarea colesterolului mai des. Alimentația sănătoasă, exercițiul fizic regulat și menținerea unei greutăți sănătoase pot ajuta la menținerea nivelurilor de colesterol în limitele normale.

 

 

Testarea nivelului de zahăr din sânge, cunoscută și sub denumirea de test de glicemie, este o analiză de bază care poate ajuta la identificarea precoce a diabetului - o afecțiune în care nivelul de zahăr din sânge este mai mare decât normal. Această testare este deosebit de importantă pentru femeile cu vârsta de 45 de ani sau mai mult, sau pentru cele cu factori de risc pentru diabet, cum ar fi obezitatea, istoricul familial de diabet, sindromul ovarului polichistic, hipertensiunea arterială, nivelul scăzut de colesterol bun (HDL) sau un nivel ridicat de trigliceride.

 

 

Testul de glicemie a jeun (pe nemâncate): Acest test măsoară nivelul de zahăr din sânge după o perioadă de 8-12 ore fără a mânca sau a bea altceva decât apă. Nivelul normal al zahărului din sânge a  jeun este sub 100 mg/dL.

Testul de toleranță la glucoză: Acesta măsoară nivelul de zahăr din sânge înainte și după administrarea unei băuturi cu un conținut mare de zahăr. Acest test este folosit în mod obișnuit pentru a diagnostica diabetul gestațional (diabetul care apare pentru prima dată în timpul sarcinii).

 

Dacă testul indică un nivel ridicat de zahăr în sânge, medicul poate recomanda teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul de diabet. Diabetul este o afecțiune care poate fi gestionată cu succes prin modificări ale stilului de viață, medicamente și, în unele cazuri, insulină. Cu toate acestea, depistarea timpurie este cheia pentru a preveni complicațiile pe termen lung ale diabetului, cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, boala renală, afectarea vederii și amputațiile.

 

Verificarea tensiunii arteriale este o componentă crucială a îngrijirii sănătății, mai ales că hipertensiunea arterială - cunoscută și sub numele de "ucigașul tăcut" - nu prezintă simptome evidente. Hipertensiunea poate crește semnificativ riscul de a dezvolta afecțiuni cardiace, accident vascular cerebral, boala renală și alte probleme de sănătate grave.

Măsurarea tensiunii arteriale implică utilizarea unui dispozitiv numit tensiometru, care înregistrează două numere: presiunea sistolică (numărul de sus) și presiunea diastolică (numărul de jos). Presiunea sistolică reprezintă presiunea din artere când inima bate și pompează sânge, în timp ce presiunea diastolică este presiunea în artere când inima este la repaos între bătăi. Tensiunea arterială normală este de obicei mai mică de 120/80 mmHg.

 

Recomandat este ca fiecare femeie să-și verifice tensiunea arterială cel puțin o dată pe an, deși, în cazul unor factori de risc cum ar fi obezitatea, fumatul, vârsta peste 40 de ani sau un istoric familial de hipertensiune, ar putea fi necesară verificarea mai frecventă. Dacă ați fost deja diagnosticată cu hipertensiune arterială, medicul vă va recomanda probabil să vă monitorizați tensiunea arterială acasă și să vizitați cabinetul medical în mod regulat.

 

Gestionarea tensiunii arteriale nu se rezumă doar la a lua medicamente prescrise de medic; de asemenea, implică menținerea unei greutăți sănătoase, adoptarea unei diete echilibrate, practicarea regulată a exercițiilor fizice, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool și sare. 

 

 

Examinările oculare sunt vitale pentru menținerea sănătății ochilor, dar adesea acestea sunt trecute cu vederea. Multe probleme de vedere și boli oculare pot fi asimptomatice în fazele inițiale, ceea ce face dificilă detectarea lor fără un examen amănunțit al ochilor. Printre acestea se numără glaucomul, o afecțiune care poate provoca deteriorarea nervului optic și poate duce la pierderea vederii, dacă nu este tratată.

 

Un control oftalmologic anual nu se rezumă doar la evaluarea acuității vizuale, ci și la examinarea structurii ochiului, inclusiv a retinei, a cristalinului, a nervului optic și a vaselor de sânge. Medicul oftalmolog poate utiliza o varietate de teste și instrumente, inclusiv tonometria (pentru a măsura presiunea intraoculară, un indicator al riscului de glaucom), oftalmoscopia (pentru a examina retina și nervul optic), biomicroscopia (pentru a inspecta structura frontală a ochiului) și examinarea cu dilatare (pentru o privire mai detaliată a structurilor interne ale ochiului).

 

În funcție de istoricul medical, vârstă și alte factori de risc, pot fi recomandate și alte teste, cum ar fi tomografia cu coerență optică (pentru a vizualiza straturile retinei), perimetria (pentru a verifica câmpul vizual și a detecta semne de glaucom) și fotografii ale retinei (pentru a documenta și a urmări în timp modificările retinei).

Efectuarea regulată a examenelor oculare poate preveni  o posibilă pierdere a vederii. 

 

 

Examinările anuale ale pielii sunt vitale pentru detectarea timpurie a melanomului și a altor tipuri de cancer de piele. În timp ce auto-examinarea lunară a pielii este un prim pas esențial, un examen profesional realizat de un dermatolog poate adesea identifica semnele de avertizare pe care le-am putea rata.

 

În timpul unui examen al pielii, dermatologul inspectează întregul corp, inclusiv zonele care nu sunt ușor vizibile, cum ar fi scalpul, spatele și partea din spate a picioarelor. Dacă se găsesc anomalii suspecte, se poate efectua o biopsie pentru a determina dacă acestea sunt cancerigene.

 

Dermatologul poate oferi, de asemenea, sfaturi despre protecția solară și despre cum să faci un auto-examen eficient al pielii. Aceasta implică verificarea regulată a tuturor zonelor corpului, inclusiv a unghiilor, palmelor și tălpilor, pentru orice modificări. Recunoașterea semnelor timpurii de melanom, cum ar fi modificările asimetrice, marginile neregulate, variația de culoare, dimensiunea (mai mare de 6mm) și evoluția a oricărei leziuni de pe piele, poate face diferența între a opri cancerul în stadiile sale incipiente și a face față unui diagnostic în stadiu avansat.

 

Examinările de piele, deși sunt simple și nu durează mult, pot fi salvatoare de vieți. 

 

 

Examinarea orală anuală este esențială nu doar pentru a menține o igienă orală adecvată, dar și pentru a evalua sănătatea generală. Mulți oameni nu își dau seama că starea orală poate fi strâns legată de sănătatea sistemului cardiovascular, a diabetului, a bolilor pulmonare și a altor afecțiuni sistemice.

 

În cadrul unei examinări orale, dentistul nu doar curăță și examinează dinții pentru a identifica carii sau alte probleme dentare dar, de asemenea, verifică și sănătatea gingiilor, limbii, obrajilor și a altor părți ale gurii pentru a identifica semnele oricăror probleme potențiale. Gingivita sau boala parodontală, de exemplu, pot indica uneori prezența bolilor de inimă sau a diabetului.

 

Mai mult, examinarea orală poate identifica timpuriu semnele cancerului oral, care este mai ușor de tratat în stadii incipiente. Dentistul poate căuta modificări ale texturii sau culorii țesutului oral, ulcerații sau leziuni care nu se vindecă, sau orice alte anomalii.

 

Dentistul poate oferi sfaturi pentru o îngrijire orală adecvată acasă, inclusiv periajul și folosirea aței dentare corecte și poate face recomandări personalizate pentru igiena orală bazate pe nevoile specifice ale pacientului.

Prevenția este cea mai bună cură. Asigurați-vă că vă faceți testele necesare pentru a menține un stil de viață sănătos și fericit.

 

Surse: Cancer.org, Health.gov, Mayoclinic.org

 

  

Pe aceeasi tema...

• Ce analize trebuie să faci dacă ai relaţii sexuale neprotejate
• 5 analize ginecologice obligatorii
• Ce analize trebuie să faci înainte de a lua anticoncepționale

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!