Peste 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson, însă numărul real al bolnavilor este mult mai mare, susţin specialiştii, şi asta din cauza ratei scăzute de diagnostic.

Peste 70.000 de români sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson, însă numărul real al bolnavilor este mult mai mare, susţin specialiştii, şi asta din cauza ratei scăzute de diagnostic. Lipsa unui test clinic concludent şi reticenţa pacienţilor de a se prezenta la consult fac ca această boală să fie diagnosticată tardiv.
 
Diagnosticarea şi tratarea la timp reprezintă paşi importanţi în controlatrea acestei boli, având în vedere că aproximativ jumătate dintre pacienţii care încep tratamentul în faze incipiente nu prezintă incapacitaţi majore la 10 ani după instalarea bolii. "Este vital să se ştie cum evoluează maladia Parkinson, ce efecte secundare sunt determinate de medicaţie, ce înseamnă efectiv să trăieşti cu o afecţiune neurologică cronică şi, desigur, impactul social şi economic distructiv, în permanentă creştere, al acestei boli asupra societăţii," declară Stephen Pickard, preşedinte al EPDA (European Parkinson's Disease Association).
 
Potrivit unui studiu Europa, la nivel european, costul social anual generat de un pacient cu Parkinson este cuprins între 5.240 şi 19.620 de euro.
 

 

Boala Parkinson poate fi însoţită de depresie

 
Maladia Parkinson este o afecţiune neurologică progresivă, caracterizată de probleme legate de mişcările corpului, cunoscute ca "simptome motorii". Cel mai vizibil dintre aceste simptome este tremurul. De asemenea, pot apărea şi "simptome non-motorii", care nu au legătură cu mişcarea, precum dureri, tulburări ale somnului şi depresii. Depresia reprezintă unul dintre simptomele non-motorii principale şi apare în 40-50% dintre cazurile de Parkinson, arată statisticile.  
 
"Boala Parkinson este a doua boală neurodegenerativa ca frecvenţă după Alzheimer. Pentru cei mai mulţi dintre pacienţii cu Parkinson cauzele nu sunt cunoscute, dar în la 5-10% dintre aceştia cauza este genetică, dar şi aici modificările genetice sunt diferite," explică prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii de Neurologie din România.
 
Deşi Parkinson nu este o afecţiune letală, alterează semnificativ calitatea vieţii.
 
 

Nu afectează doar vârstnicii

 
Deşi vârsta medie la stabilirea diagnosticului este de 50- 60 ani, una din 20 persoane cu Parkinson încep să prezinte simptome înainte de a împlini vârsta de 40 de ani. În cazul Parkinsonului juvenil unele simptome pot fi diferite de cele ale persoanelor mai în vârstă. Cercetările au indicat şi posibilitatea existenţei în cazul persoanelor mai tinere a unor tipare de moştenire în cadrul familiei, în special dacă diagnosticul a avut loc înaintea vârstei de 40 de ani.
 
 

Cum recunoşti boala Parkinson?

 
Simptomele sunt diferite şi pot varia la fiecare bolnav de la zi la zi. Principalele simptome motorii fizice sunt:

• Tremorul poate afecta atât mâinile cât şi picioarele şi este mai evident în starea de repaus şi se ameliorează la efectuarea unei sarcini. Acest simptom însă nu e obligatoriu, spune prof. dr. Băjenaru, lipsind în anumite cazuri;   
• Rigiditatea musculară. Bolnavii de Parkinson pot întâmpina greutăţi la efectuarea anumitor mişcări, iar poziţia corpului poate deveni încovoiată, iar realizarea unor expresii faciale poate deveni îngreunată;
• Bradikinezia îngreunează realizarea mişcărilor şi produce dificultate în realizarea unor sarcini motorii precise (legarea sireturilor sau scrisul);
• Echilibrul şi poziţia corpului se pot deteriora odată cu evoluţia bolii. Dezechilibrul postural este unul dintre principalele simptome.

 
De asemenea, dintre simptome mai fac parte şi dificultăţile de comunicare. Vorbirea, expresiile faciale, limbajul trupului şi scrisul de mână sunt afectate în cazul multor persoane.
 
 

Tratamentul este simptomatic 

 
Deşi până în prezent nu există un tratament care să-i vindece pe bolnavii de Parkinson, însă există diverse scheme de tratament şi opţiuni care le îmbunătăţesc calitatea vieţii. Tratamentul este unul simptomatic, menit să amelioreze simptomele, dar care însă nu opreşte evoluţia bolii, explică prof. dr. Băjenaru.