Am inteles ca asa cum este in burtica, la fel va fi bebelusul si dupa ce se naste. Micul meu Andrei este un "miscator", care tot timpul zilei se agita in burtica mea, incepand cu ore foarte matinale, adica 5,30 - 6 dimineata. De cele mai multe ori, il simt cum face tumbe si ma trezesc, dar nu ma deranjeaza agitatia lui matinala si adorm la loc. Sotul meu mi-a povestit aseara foarte incantat ca, fiind lipita de el, l-a simtit de dimineata pe "gogoneata" miscand cu fermitate, dar ca nu a indraznit sa ma trezeasca si a "suportat" rabdator pana cand micutul s-a linistit.

Norocul meu este ca bebelusul are buna inspiratie de a dormi pana la orele cu pricina, altfel ar putea sa fie un somnambul precum micuta colegului meu de serviciu. Ana, sotia lui, a nascut de cateva zile o fetita dinamica si frumoasa, care ii trezeste cu constiinciozitate in fiecare noapte, pentru ca ii placea inca de cand era in burtica sa se agite in timpul noptii.

Asadar, colegul meu vine foarte "odihnit" la serviciu in fiecare dimineata, povestindu-ne cum avea chef micuta lui de alaptat, de leganat, tocmai in timpul noptii. Sper ca puiul meu sa aiba putina mila de parintii lui carora le place atat de mult sa doarma...
 
Uite, chiar acum cand scriu articolul, il simt cum se misca, pun mana pe burtica si ma cuprinde o bucurie de nedescris, mi-l imaginez cum o sa-l iau in brate si o sa-l imbrac in hainute frumoase si o sa-l tin mult la piept...

Poate ca e o prostie din partea mea ca ma gandesc si mai departe: ca o sa arate ca taticul lui, cu niste ochi mari, rotunzi si curiosi, de un albastru-gri intens, cu obrajii dolofani si cu parul carlionatat. Si o sa fie genul de copil nazdravan si curios, care o sa se agite toata ziua, dar in acelasi timp copilul "lipicios" si adorabil, pe care o sa-l iubeasca toata lumea. Am auzit ca exista o superstitie de a nu-i rosti numele pana se naste, dar chiar nu cred in ea, tot timpul cand ii vorbesc sau povestesc despre el ii spun  "puiul meu Andrei ", "uite, in burtica il am pe Andrei ", "Andrei a miscat toata ziua...".

Deja a inceput sa ma preocupe camera lui - ma gandesc mult cum sa i-o amenajez ca sa fie cat mai colorata si mai frumoasa. Am fost sambata aceasta prin magazine sa ma uit la produsele si accesoriile pentru copii, dar n-am cumparat deocamdata nimic, pentru ca in privinta asta chiar am o superstitie.

A fost pentru prima data cand am intrat in astfel de magazine, pentru ca pana acum n-am fost niciodata preocupata de lucrurile pentru bebelusi. Acum imi dau seama cat de mult m-am schimbat fata de anul trecut de exemplu, cand nu ma interesau deloc hainutele sau jucariile, poate doar in situatiile extreme cand trebuia sa cumpar un cadou pentru un micut la care ma duceam in vizita.

Sambata am vazut atatea lucrusoare frumoase! Si chiar vorbeam cu sotul meu ca o sa-i cumparam ursuletul galben de plus si  jucarioara cu papusi, care se pune deasupra patutului si canta daca o invarti cu cheia, si costumasul albastru si pufos expus in vitrina. Si mi-au mai atras atentia o multime de jucarioare frumoase pe care m-am gandit sa le cumpar! Dar nu mai este mult pana atunci, pentru ca am aproape sase luni, iar bebelusul meu frumos se va naste la sfarsitul lunii februarie si mamica lui o sa-i cumpere numai frumuseti!  

de Monica Creteanu
foto: Vasile Camara / Vista