Copiii si planurile de vacanta
Vacanta mare se apropie si copiii sunt foarte nerabdatori. Ca in fiecare an, de-abia asteapta sa inceapa vacanta.
Cum simte fiecare vacanta sa? Cum ar vrea sa o petreaca? Unii copii isi fac planuri de vacanta, altii in schimb asteapta sa decida parintii. Raspunsul lor la intrebarea: “Ce vei face in vacanta?” este adesea “Nu stiu”. Parintii asteapta si ei adesea cu nerabdare vacanta. Si pentru ei sunt stresante grijile legate de scoala, de teme, de copiii lor, de relatia cu invatatoarea, cu diriginta, de tezele cu subiect unic sau de note si absente. Asa ca vacanta este asteptata si de cei mari si de cei mici.Primul gand legat de vacanta este lipsa temelor si a trezitului de dimineata, dar nu la ele vreau sa ne referim, ci mai degraba la raportul dintre utilitate si placere, dintre activitate si relaxare.
Ce poate face un copil in vacanta cand are atat timp liber?
Ce poate face un adolescent in vacanta?
Ce i-ar place sa faca? Ce si-ar dori sa faca?
Ce nu poate face in timpul scolii?
Este copilul sau adolescentul in stare sa-si organizeze vacanta astfel incat sa se odihneasca, sa se distreze si sa-i fie cu adevarat de folos?
Cine se poate distra si cine se plictiseste in vacanta?
A te odihni inseamna a pierde timpul?
Cine citeste? Cine calatoreste? Cine face sport? Cine se uita la televizor?
Se schimba relatiile dintre parinti si copii in timpul vacantei? Sunt ele mai bune sau sunt mai sumare dat fiind ca nu mai exista subiectul “scoala”?
Se gandesc parintii la vacanta copiilor si adolescentilor? Oare ce ar vrea sa le ofere? Cum isi petreceau ei vacanta si cum si-ar petrece-o acum?
Iata cate intrebari de la care putem porni o discutie pe forum sau la care puteti reflecta acum in prag de vacanta.
Pana la urma intentia fiecarui parinte este sa isi ajute copilul sa-i fie cat mai bine. Binele se refera atat la o stare actuala, cat si la ceva de lunga durata, de viitor. In conceperea vacantelor, tendinta este de a imbina utilul cu placutul, activitatile folositoare, din care copilul sau adolescentul are de invatat ceva cu cele in care se odihneste sau se distreaza. Despre utilitatea odihnei sau beneficiile distractiei, despre ce este placut in a invata ceva folositor si despre ce activitati putem propune copiilor si adolescentilor nostri, va astept
Cu toate acestea constatam ca exista copii si parinti care nu-si propun nimic pentru vacanta, care nu fac planuri si care sustin ca lipsa banilor sau a timpului ii impiedica sa inceapa ceva sau sa realizeze ce si-ar dori. Reusim oare sa gasim impreuna activitati placute si utile fara costuri mari sau un timp mai lung decat cel pe care il avem la dispozitie? Ne pot ajuta chiar copiii sa facem un plan de vacanta? Putem vorbi cu ei despre aceste lucruri? Ma gandesc ca in absenta unei calatorii reale, si o calatorie imaginara cu ajutorul hartii, globului pamantesc sau imaginilor din diferite locuri este foarte folositoare.
La fel de bine a invata sa mearga cu bicicleta, sa picteze sau cateva cuvinte dintr-o limba straina, o calatorie in curtea bunicii sau pe dealurile din jur, a-si face prieteni printre copii vecinilor sau pur si simplu a petrece mai mult timp cu parintii, a discuta mai mult, a avea timp pentru tot felul de lucruri care ii vin in minte oricarui copil sunt foarte folositoare daca sunt investite pozitiv de adultii din jur. A merge cu tata la pescuit poate fi in acest context un lucru banal sau plictisitor sau un lucru fascinant. Cred ca depinde unnghiul din care privim atat activitatile in sine, cat si modul copilului de a le intelege dar si relatia noastra cu el.