Adolescenta este probabil cea mai schimbatoare si complicata perioada din viata. Intre 10 si 20 ani, apar multe schimbari si mai multe variati individuale sunt evidente mai mult decat in oricare alta perioada. Corpul copilului arata dintr-odata semnele maturizarii sexuale si fetele copilaresti devin mai mature. Aceste schimbari biologice sunt universale, dar expresia lor particulara se extinde intr-o varietate enorma si depinde de sex, gene si alimentatie.

In viziunea lui Stanley Hall, adolescenta este perioada “renasterii”: Maturizarea fizica schimba nu numai aspectul exterior al adolescentilor, ci si psihologia acestora si modul de a vedea lumea.

In prezent, cercetarile au aratat ca adolescentii, in cea mai mare parte a timpului, sunt mai degraba calmi si predictibili, decat turbulenti si haotici. In timp ce numai o mica parte au experienta unei adolescente foarte linistite, cativa sunt stresati in cea mai mare parte a timpului.

Cresterea rapida, mai intai in greutate si in inaltime, si apoi in putere (forta), este primul semn evident al adolescentei si de obicei, incepe cu extremitatile si continua cu trunchiul. Capul, plamanii, inima si sistemul digestiv isi schimba dimensiunile si forma in timpul acestei perioade.

In timpul adolescentei, sunt necesare mai multe calorii si vitamine decat in orice alta perioada a vietii. Subnutritia, diferitele diete necontrolate si graviditatea pot impiedica cresterea normala in aceasta perioada.

Pe parcursul adolescentei toate organele sexuale se dezvolta si tinerii devin maturi sexual. Menarha la fete si ejacularea la baieti, sunt evenimente care indica, de obicei, potentialul reproductiv, desi fertilitatea totala este atinsa dupa ani de la aceste semne initiale de maturizare.

Multe caracteristici sexuale secundare, incluzand schimbari la nivelul sanilor si vocii si aparitia parului pubian, facial si pe corp, apar la ambele sexe. Exista totusi, diferente evidente intre femei si barbati referitor la aceste caracteristici.

Atitudinile si experientele sexuale la adolescenti (baieti si fete) sunt mult mai asemanatoare astazi decat in trecut.

Tinerii normali experimenteaza primele schimbari corporale intre 8 si 16 ani.

Nu toti adolescentii au o perioada dificila, dar fetele care se maturizeaza mai devreme si baietii care se maturizeaza mai tarziu sunt mult mai stresati de dezvoltarea lor fizica sau de lipsa acesteia . Aceste probleme sunt temporare pentru multe fete, insa lipsa de incredere a baietilor care se maturizeaza tarziu poate continua si in tinerete.

In timpul adolescentei, baietii si fetele sunt mai capabili sa speculeze, sa emita ipoteze, sa imagineze, sa puna accent mai mult pe posibil decat pe real. Spre deosebire de cei mai mici, a caror gandire este limitata de operatiile concrete, adolescentii pot construii sisteme formale si teorii generale care transcend si cateodata ignora experienta practica. Ratiunea (judecata) lor este mai mult formala si abstracta decat empirica si corecta.

Adolescentii surprind dinamica fenomenelor, interactiunea dintre factori si in plus, sunt capabili sa gandeasca la consecintele diferitelor alternative posibile.

Piaget apreciaza ca societatea si educatia reprezinta factori cruciali care permit indivizilor sa atinga stadiul gandirii operatiilor formale. El crede ca maturizarea creierului si a corpului, care se produce in aceasta perioada, face posibile aceste achizitii intelectuale. Dar aceasta maturizare nu este suficienta . Fara experimentarea educatiei si a interactiunilor sociale, adultii inca gandesc asemenea copiilor.

Adolescentii au adesea dificultati in a gandi rational despre experientele lor imediate. Paternurile gandirii lor tind sa fie influentate de o caracteristica numita egocentrismul adolescentilor.

Adolescentii tind sa se vada in centrul scenei sociale mult mai importanti decat sunt in realitate. Ca parte a egocentrismului, ei creeaza un auditoriu imaginar si isi imagineaza cum ar reactiona altii la aparitia si la comportamentul pe care il au.

Datorita supraestimarii propriilor calitati, adolescentii sunt tentati sa creada ca sunt imuni in fata legilor naturii. Astfel ei risca, fiind convinsi ca nu se vor imbolnavi , nu vor fi accidentati. Ei se vad destinati sa aiba faima si succes - prin descoperirea remediului in diferite boli incurabile sau prin devenirea unor autori de valoare.

Procesul gandirii adolescentilor este de obicei o mixtura intre abilitatile de a imagina o serie de posibilitati logice si cele de a nega realitatea cand aceasta interfereaza cu sperantele si fanteziile.

Si gandirea morala se dezvolta in timpul adolescentei mai mult decat in oricare alt stadiu al vietii. Si aceasta deoarece o multime de conditii converg, in aceasta perioada.

Exista sase stadii ale dezvoltarii morale incluse in cele trei nivele:

• preconventional

• conventional

• postconventional

Adolescentii depasesc primele doua stadii, respectiv nivelul preconventional, neconsiderand numai propriul interes, ci incep sa vada dincolo, spre valorile societatii, sa respecte regulile si legile impuse de societate. Reusesc astfel sa se situeze in cel de-al doilea nivel conventional, care ii va pregati pentru a accede la ultimul nivel: postconventional.

Adolescentii se confrunta cu numeroase probleme: alcoolism, droguri, graviditate, boli cu transmitere sexuala.

Cautarea identitatii reprezinta o nevoie umana de baza, una care in societatea moderna devine tot atat de importanta ca nevoia de hrana, de securitate, de satisfactie sexuala.

Cateodata presiunea rezolvarii crizei identitatii este atat de mare si in locul explicarii rolurilor alternative, tinerii inlatura optiunile posibile si se instaureaza o identitate prematura. Altii pur si simplu aleg valori si roluri opuse celor asteptate de parinti si societate, ducand la formarea unei identitati negative.

Multe societati ii ajuta pe adolescenti sa-si realizeze identitatea de sine prin promovarea unor ritualuri ale “trecerii” sau ceremonii de initiere.

In unele culturi, aceste ritualuri sunt dureroase si dramatice, ajutandu-i pe tineri sa faca trecerea de la copilarie la adolescenta in timp de cateva zile sau cateva saptamani.

Identitatea de sine este dependenta, cel putin in parte, de experientele economice si politice ale fiecarei generatii.

Grupul de prieteni este o sursa importanta de informatii si curaj pentru adolescenti ;presiunea grupului poate produce la indivizi comportamente nedorite.

In alta ordine de idei, grupul de prieteni ii poate ajuta pe adolescenti sa treaca mai usor catre perioada tineretii, sa abandoneze comportamentele din copilarie ce includ dependente de parinti, nefiind insa pregatiti pentru o autonomie deplina.

Subcultura adolescentilor este ca un tampon intre lumea copilariei si cea a adolescentilor.

Diferenta dintre generatii, “prapastia” cum a fost denumita nu este, insa, chiar atat de mare. Generatia tanara si cea mai in varsta au foarte multe valori si aspiratii asemanatoare. Aceasta iese in evidenta atunci cand adolescentii sunt comparati cu parintii lor.

Numeroase studii au aratat ca exista un acord substantial intre valorile si optiunile parintilor si cele ale adolescentilor din punct de vedere politic, religios, educational si vocational. Aceasta arata ca valorile parintilor au un puternic impact asupra adolescentilor, desi in mod evident si adolescentii au o oarecare influenta asupra parintilor lor. Dar dincolo de generalitati, cate paternuri parentale diferite exista?

Glen Elder in 1962, intr-un studiu pe 7400 adolescenti, a urmarit atitudinea parintilor fata de copii lor, in timpul adolescentei. Autorul a demonstrat ca exista sapte posibile categorii de paternuri parentale:

Autocratic: adolescentii nu au voie sa-si exprime opiniile sau sa decida asupra nici unui aspect al vietii lor.

Autoritar: desi tinerii isi pot exprima opiniile, parintii iau decizia finala, conform propriei judecati.

Democratic : adolescentii contribuie la discutiile care privesc propriul comportament si iau decizii, dar deciziile finale sunt adesea formulate de parinti .

Egalitar : parintii si adolescentii joaca roluri asemanatoare, participand egal la luarea deciziilor.

Permisiv : adolescentii isi asuma o pozitie mai activa si mai influenta in formularea deciziilor, luand in considerare si optiunile parintilor.

Laissez-faire : parintii lasa la aprecierea adolescentilor daca sa ia in considerare sau sa ignore dorintele parintilor in formularea deciziilor.

Ignorant : parintii nu isi asuma nici un rol, nu arata nici un interes in directionarea comportamentului adolescentilor.

Bolile psihosomatice, abuzul sexual, suicidul sunt unele dintre cele mai serioase probleme ale adolescentilor. Multe din aceste probleme pot fi atribuite anumitor paternuri interactionale familiale si anumitor credinte si paternuri sociale si culturale.

Copiii abuzati sexual tind sa-si dezvolte o perceptie eronata asupra relatiei copil-parinte, dar si asupra sexualitatii adultului.

Cercetarile arata ca suicidul la multi adolescenti este precedat de o lunga perioada de evenimente negative, incluzand problemele familiale si blocajele de comunicare intre membrii familiei.


Psiholog Irina Dracea, Clinica Aquamarin