Foarte multe femei apelează la spălăturile vaginale după perioada menstruaţiei sau după un act sexual, crezând că acest lucru le ajută la o curăţare mai eficientă. Total greşit. Ba mai mult aceste spălături perturbă flora vaginală şi măresc riscul de infecţii.

Foarte multe femei apelează la spălăturile vaginale după perioada menstruaţiei sau după un act sexual, crezând că acest lucru le ajută la o curăţare mai eficientă. Total greşit. Ba mai mult aceste spălături perturbă flora vaginală şi măresc riscul de infecţii.

 

Spălăturile vaginale sau irigaţiile vaginale, cum mai sunt ele numite, nu lipsesc din rutina zilnică sau săptămânală a multor femei. Motivele pentru care se apelează la aceste spălături sunt diverse: de la senzaţia de "murdărie" a vaginului în general sau după perioada menstruaţiei până la ideile aberante de a asocia acest obicei cu înlăturarea mirosului vaginului, prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală sau chiar a sarcinilor nedorite.

Niciuna dintre aceste presupuse beneficii nu sunt adevărate, ba mai mult, spălăturile vaginale efectuate cu regularitate nu sunt recomandate, deoarece dezechilibrează flora vaginală normală. "Femeia trebuie să evite spălăturile vaginale care dezechilibrează flora vaginală normală. Flora vaginală normală împiedică dezvoltarea infecţiilor! În cazuri excepţionale dermatologul sau ginecologul pot prescrie spălături vaginale care să crească PH-ul (spălături bicarbonatate), care se fac pe o perioadă determinată de timp",

explică Prof. Dr. Anca Zbranca, medic dermatolog.

 

 

De ce nu sunt necesare spălăturile vaginale

Trebuie să înţelegi că vaginul are propriul sistem de "auto-curăţare": bacteriile bune care îi menţin sănătatea. Aceste bacterii "bune" menţin un pH acid vaginal care nu permite altor bacterii să se dezvolte şi să producă infecţii. Prin urmare, irigaţiile sau spălăturile vaginale tulbură procesul natural de curăţare şi protecţie al corpului, reducând numărul bacteriilor bune şi crescând sensibilitatea vaginului în faţa unor infecţii.

 

 

Efectele adverse ale spălăturilor vaginale

1. Dezechilibrează flora vaginală, favorizând apariţia infecţiilor (de exemplu, candidoza) şi a altor boli ginecologice;
2. Produc iritaţii la nivelul vaginului;
3. Riscul de boală inflamatorie pelvină (inflamarea organelor din pelvis) este crescut;
4. Scad şansele de a rămâne însărcinată pe viitor. Cercetările arată că unei femei care apelează la spălături vaginale mai mult de o singură dată pe săptămână îi va fi mult mai greu să rămână însărcinată. Un studiu efectuat de National Institute of Environmental Health Science arată că femeile care obişnuiesc să apeleze la spălături vaginale cu regularitate îşi reduc şansele de a rămâne însărcinate pe viitor (cu 50% în cazul femeilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani şi cu 30% în cazul celor de 25-29 de ani);

5. Riscul de sarcină extrauterină este foarte ridicat.

 

 

Când se fac spălăturile vaginale?

Numai când ţi le recomandă medicul ca metodă adjuvantă în cadrul unui tratament medicamentos pentru a vindeca o afecţiune ginecologică. În rest, igiena locală se face doar la exterior, cu apă călduţă şi un săpun blând.

 

Sfatul specialistului

Dr. Iuliana Balteş, specialist în planificare familială

"În mod obişnuit vaginul are o floră bacteriană proprie, nepatogenă, care nu trebuie 'deranjată' prin spălături repetate sau substanţe agresive. Cu toate că în trecut aceste spălături erau prescrise de foarte mulţi ginecologi, s-a descoperit cu nu sunt benefice fiindcă tulbură acest echilibru al ph-ului şi florei vaginale, ducând la diverse boli. În prezent, controversele despre cât de des ar trebui făcute aceste spălături vaginale nu au ajuns la o concluzie clară, însă nu se mai recomandă decât în cazul infecţiilor locale, ca metodă adiţională de tratament. Nu se mai folosesc pentru toaleta zilnică, săptămânală sau lunară".