Una din zece femei, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, suferã de sindromul ovarelor polichistice (SOP), acesta numãrându-se printre cele mai frecvente tulburãri endocrine. Adesea, simptomele încep în anii adolescenţei şi, dacă nu este descoperită şi tratată la timp, boala poate duce la complicaţii, precum infertilitate.

Una din zece femei, cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, suferã de sindromul ovarelor polichistice (SOP), acesta numãrându-se printre cele mai frecvente tulburãri endocrine. Adesea, simptomele încep în anii adolescenţei şi, dacă nu este descoperită şi tratată la timp, boala poate duce la complicaţii, precum infertilitate.

Ce este sindromul ovarului polichistic?

”Sindromul ovarului polichistic (SOP) se manifestã printr-un dezechilibru hormonal ridicat: organismul produce hormoni masculini în exces, iar raportul LH/ FSH este anormal de mare. LH (hormonul luteinizant) şi FSH (hormonul foliculostimulant) sunt hormoni gonadotropi feminini cu un rol esenţial în reglarea ciclului menstrual şi în evoluţia normalã a procesului de reproducere. În cazul SOP, eliberarea ovulelor de cãtre ovare (ovulaţia) se produce mai rar decât în mod normal sau ovarele nu mai elibereazã ovule (anovulaţie). În absenţa ovulaţiei, ciclul menstrual este neregulat sau absent”,

explică Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar în radiologie şi imagistică medicală şi doctor în ştiinţe medicale, în cadrul Donna Medical Center.

Cauzele sindromului nu sunt cunoscute, dar cercetătorii au ajuns la concluzia că există o serie de factori care ar favoriza apariţia acestei afecţiuni: nivelul ridicat de insulină, hormonul luteinizant care stimulează ovarele să producă pe lângă insulină şi testosteron, factorii ereditari şi greutatea.


Semne şi simptome ale sindromului ovarului polichistic

O serie de semne şi simptome, cu diferite grade de severitate, legate de sistemul reproducător precum şi funcţiile endocrine şi metabolice, sunt prezente la dezvoltarea sindromului ovarelor polichistice. Semnele de început, care ar trebui sã te trimită la un control de specialitate, sunt constituite de tulburarea vizibilă a menstruaţiei: număr redus de cicluri menstruale pe an sau chiar absenţa acestora pe o perioadã lungã de timp (amenoree). De asemenea, durerile pelviene la menstruaţie se accentueazã.

Un alt simptom prezent este reprezentat de creşterea pilozităţii în zone precum faţă, piept, abdomen, spate, degete (hirsutism), cauzată de creşterea nivelului de hormoni masculini. O incidenţã crescutã o au şi simptome precum dezvoltarea acneei, pielea grasã, mãtreaţa, creşterea în greutate şi chiar obezitatea.


Ce boli sunt favorizate de sindromul ovarelor polichistice?

Netratat la timp, sindromul ovarelor polichistice poate duce la infertilitate, care apare ca rezultat al absenţei ovulaţiei. Existã însã cazuri în care femeile afectate de acest sindrom pot rãmâne însãrcinate, situaţie în care este nevoie de monitorizare continuã din partea medicului specialist, deoarece ele se supun în continuare altor riscuri, precum avortul spontan şi diabetul gestaţional (din cauza nivelului ridicat de insulinã).

Raportul crescut dintre estrogen şi progesteron din organism, care apare şi în cazul ovarelor polichistice, este factorul de risc cel mai frecvent de apariţie a cancerului endometrial. Acesta se manifestă prin înmulţirea necontrolată a celulelor de la nivelul endometrului (mucoasa uterină). Descoperit la timp, are o rată de vindecare de 90%.

De asemenea, sindromul ovarelor polichistice creşte riscul de hipercolesteromie, hipertensiune arterială, apnee în somn, boli cardiovasculare şi diabet (1 din 10 femei este diagnosticată cu diabet de tip 2 înainte de 40 ani).


Diagnosticul corect - calea cãtre un tratament eficient

Adesea simptomele par sã nu aibã legaturã unele cu altele, de aceea controlul medical va include şi un examen pelvian, în timpul cãruia ginecologul va fi capabil sã simtã chisturile care ar putea fi pe ovare. Odată ce acestea au fost identificate, o ecografie transvaginală va fi efectuatã pentru a ajuta medicul sã punã diagnosticul corect. În acest sens, se vor efectua şi analize hormonale (testosteron liber, LH, FSH etc).

„Ecografia transvaginală este esenţialã în depistarea sindromului ovarelor polichistice, deoarece depisteazã creşterea în volum a ovarelor, apariţia microchisturilor (numeroase şi cu diametrul sub 10 milimetri) dispuse la periferia ovarului (aspect de “mărgele înşirate”), absenţa foliculilor maturi la mijlocul ciclului menstrual, cât şi modificări ale ţesuturilor, precum hiperplazia endometrială”, a detaliat Dr. Elena Claudia Teodorescu.

Scopul tratamentului se concentrează pe două aspecte: ameliorarea simptomelor şi prevenirea sau minimalizarea complicaţiilor de durată, care pot să apară la vârstă adultă. De cele mai multe ori, tratamentul pentru controlarea simptomelor este medicamentos. Anticoncepţionalele sunt o alegere frecventă pentru a regla ciclurile menstruale si pentru a reduce nivelul de hormoni, iar pentru stimularea ovulaţiei se apeleazã de obicei la Clomid.

Ca soluţie alternativã, preferatã în cazurile mai complexe, medicul poate recomanda şi tratamentul chirurgical. Acesta constã în intervenţii laparoscopice speciale (procedură chirurgicalã ce foloseşte un tub subţire, luminat, numit laparoscop, ce este introdus în abdomen printr-o mică incizie la nivelul peretelui abdominal şi care este folositã pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne). În timpul laparoscopiei, se va apela la îndepărtarea chisturilor ovariene prin ablaţie, cu laser (drilling ovarian) sau prin electrocauterizare (diatermia ovariană).

Pentru femeile care îşi doresc sã ramanã insãrcinate, dar suferã de anovulaţie cronicã ca rezultat al sindromului ovarelor polichistice, iar tratamentul medicamentos nu a avut succes, singura opţiune de a avea un copil rămâne de cele mai multe ori fertilizarea în vitro.