Simptomele bolii inflamatorii pelvine

Simptomele bolii inflamatorii pelvine se întind pe o arie largă, de la absenţa lor completă până la forme severe. Adeseori, simptomele bolii inflamatorii pelvine nu apar până când infecţia şi inflamaţia nu s-au răspândit până la nivelul trompelor uterine sau la stratul superficial al cavităţii abdominale (peritoneul).
Cel mai comun simptom este durerea în etajul abdominal inferior. Aceasta poate apărea spontan, poate fi accentuată la mers şi în timpul contactului sexual. Durerea poate fi sub formă de crampe sau că o presiune constantă şi iritantă locală şi poate apărea şi la urinare. De asemenea, mai pot fi prezente unul sau mai multe simptome din cele ce urmează: o secreţie vaginală anormală, de culoare galbenă, maronie sau verzuie sau o creştere a cantităţii secreţiei vaginale însoţită de prurit, febră, de obicei peste 38 grade C, o senzaţie vagă de slăbiciune a întregului corp sau de disconfort (stare de rău general), durere de cap, greţuri sau vărsături, dureri la contactul sexual (dispareunia), sângerări menstruale neregulate.

Cum se diagnostichează

Se recomandă efectuarea promptă a unui examen ginecologic, ori de câte ori se observă apariţia unor simptome de infecţie pelvină sau a unei dureri pelvine. Diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se pune în urma examenului vaginal digital.

“Dacă există semne de infecţie, se va recolta o probă de secreţie din interiorul vaginului. Probă vă fi analizată pentru determinarea microorganismului responsabil de infecţie. Femeile care au fost infectate recent cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) trebuie investigate şi pentru alte boli cu transmitere sexuală, în special gonoree sau infecţie cu chlamydia, pentru că ulterior să fie evaluate pentru identificarea bolii inflamatorii pelvine şi pentru a primi un tratament adecvat. De asemenea şi partenerul/partenerii sexual(i) trebuie să urmeze un tratament pentru boala cu transmitere sexuală”, adăugă dr. Istoc.