„Formula magica este 'data viitoare'. Expresia trebuie folosita in pledoariile tale interioare, in analiza, in teoretizarea esecului, in autocompatimirea pe care ti-o aplici, cat mai des cu putinta. Unii ar spune ca este o banala teorie a gandirii pozitive, dar este mult mai mult decat atat. Este perspectiva spre viitor, spre momentul in care o vei putea lua de la capat”, spune Jane Turner.
Cere ajutor celor din jur
Nu toti reactionam la fel in fata esecului. Vei vedea ca ori te inchizi in sine, ori dezvolti o ambitie exagerata care, daca nu este bine controlata, te poate duce din nou in fata esecului.
“Putem depasi mai repede sau mai greu un astfel de moment si cu ajutorul celor din jur. Nu este nevoie sa primesti ajutor concret. Este posibil ca simpla lor companie sa fie suficienta”, explica Jane Turner.
Fereste-te de recidiva!
Se poate spune ca faza de soc a esecului este depasita in momentul in care gasesti resurse ca sa te mobilizezi din nou. Daca reusesti sa te autoanalizezi, daca reusesti sa te intrebi: cine sunt?, ce vreau?, cum o iau de la capat?, inseamna ca esti pe calea cea buna si procesul de vindecare este aproape finalizat.
Ideal este ca, dupa un esec, sa iti stabilesti teluri mici, pe care sa le parcurgi constiincios si de al caror succes sa te bucuri insutit. Dovedeste prudenta, pentru ca ar fi foarte neplacut, pentru tine si pentru psihicul tau, sa fii nevoita sa treci printr-o noua incercare. Adica nu te inscrie la Olimpiada, dar castiga mica competitie a competentei la tine la serviciu, in departamentul tau. Nu incerca sa-l cuceresti pe Fat-Frumos, dar bucura-te de o cina cu amicul banal cunoscut la o petrecere.
Povestea soricelului din borcanul cu smantana
Un soarece, mic si nu foarte experimentat cu ale vietii, sigur pe el si destul de indraznet, a cazut intr-un borcan cu smantana. Cu greu reusea sa se ridice pana la suprafata pentru o gura de aer. Cadea de fiecare data inapoi, spre fundul borcanului. L-a si atins de cateva ori. A fost cuprins de o senzatie cumplita de panica, vecina cu disperarea. La un moment dat nu a mai avut nici macar lumina. Se intunecase. Disperarea bietului soarece era totala. Avea de ales: se ineaca in smantana sau da din labute toata noaptea sperand ca dimineata sa-l salveze cineva. A ales a doua varianta.
Dimineata – obosit, epuizat, cu mintea ravasita de chinul prin care trecuse toata noaptea, soarecele abia daca mai dadea dintr-o labuta. Trezit la realitate, s-a intrebat de ce nu se scufunda. Uluit a constatat ca statea pe ceva tare. Smantana se transformase in unt, dupa ce o batuse, o noapte intreaga, cu labutele.
Morala: Efortul constant, sustinut, vointa si dorinta de a supravietui (in toate sensurile posibile ale termenului), sunt calea prin care esecul (smantana) se transforama in victorie (unt)!
Citind acest articol, imi pare ca a fost scris cumva special pentru mine. :) Dar ce te faci cand esecul nu ti se datoreaza tie ci mai degraba altora, ce te faci cand esti o victima a intrigilor puse la cale de altii pentru a te aduce in starea de esec ? cum sa poti scapa in primul rand de statutul de victima care se intipareste adanc in suflet si in minte?? cum sa scapi de toata durerea, frustrarea, dezamagirea, frica si dipserarea care toate se inlantuie intr-un cerc vicios din care ai senzatia acuta ca nu mai cum sa iesi niciodata ??!! Durerile mari, acelea care care te schimba la interior si nu neaparat in bine, durerile acelea care te fac praf pe dinauntru, nu reprezinta nimic constructiv. Din propria experienta, va pot spune ca nu am invatat nimic din loviturile pe care le-am primit cu varf si indesat in ultima vreme ; ce poti sa inveti din durere si disperare ?!! Inveti doar sa-ti pierzi increderea in tine, in fortele si capacitatile tale. O lectie mult prea dura pentru gustul meu, as zice..... Mi se pare naiv si sarcastic in acelasi timp sa vorbesti despre succesul din spatele esecului. Este ca si cum ne-am minti singuri ; este si asta o forma de autoaparare probabil.... Si ca sa fim in ton cu articolul, o sa inchei tot cu un citat din Cioran : "Sînt experienţe cărora nu le mai poţi supravieţui. După ele, simţi cum orice ai face nu mai poate avea nici o semnificaţie. Căci după ce ai atins limitele vieţii, după ce ai trăit cu exasperare tot ceea ce oferă acele margini periculoase, gestul zilnic şi aspiraţia obişnuită îşi pierd orice farmec şi orice seducţie. "
Interesanta povestioara cu soricelul