In general, evenimentele care sunt incontrolabile sau impredictibile (moartea cuiva drag, un accident, concedierea etc.) sau care constituie o provocare a imaginii de sine (de exemplu stresul din perioada unui examen, retrogradarea etc.), conflicte nerezolvate (intre parteneri, la serviciu etc.) tind sa fie percepute ca stresante.

Fiecare individ reactioneaza diferit in fata evenimentelor stresante - unii sunt mai rezistenti, altii mai putin, in functie de diferentele de personalitate si de modul cum percep atitudinea fata de schimbare in general.

Sa luam de exemplu concedierea/pierderea serviciului. Cei care privesc schimbarea ca pe o provocare, vor vedea partea plina a paharului si vor considera ca pierderea serviciului respectiv este mai degraba o oportunitate de a incepe o noua cariera si nicidecum un pas inapoi cu pierderea increderii in sine si vor trai un stres mai redus.

Caracteristicile de personalitate ale indivizilor rezistenti la stres sunt legate de "provocare", "angajament". Tot in aceeasi directie, putem merge mai departe cu cararacterizarea unei astfel de personalitati care ar putea degenera intr-o tensiune continua. Astfel, s-a schitat un stil de personalitate specific, numit COMPOTAMENT DE TIP A.

Pe de alta parte, nu toti cei expusi unor situatii stresante se imbolnavesc, cum nici cei care detin o personalitatate accentuata vor dezvolta o boala fizica sau psihologica. Cercetarile au aratat ca doar in momentul in care situatiile stresante interactioneaza cu personalitatea sau cu o vulnerabilitate de organ, preexistenta unei tulburari, apare boala respectiva.

Vulnerabilitatea face ca subiectul sa fie predispus la o anumita tulburare, dar tulburarea se dezvolta efectiv numai cand aceasta se confrunta cu o situatie stresanta.


Profilul psihologic pentru tulburarile cardiovasculare

Comportamentul de tip A (Dupa Friedman si Rosenman) este specific tulburarilor cardiovasculare si nu numai.

Medicii au observat de-a lungul anilor ca persoanele care au suferit un atac de cord sunt in general agresive, nerabdatoare, mult prea implicate in activitatea lor, extrem de competitive si orientate spre realizare:

• le este dificil sa se relaxeze;
• devin agresive si nerabdatoare cand se confrunta cu indivizi pe care-i considera incompetenti;
• gandesc/fac doua lucruri deodata;
• devin iritate cand trebuie sa stea la o coada sau in spatele unei masini care considera ca merge prea incet; sunt presate permanent de timp;
• cred ca daca doresti sa faci ceva bine facut, mai bine il faci singur;
• gesticuleaza cand vorbesc;
• misca rapid din picior sau bat cu degetele (in masa);
• clipitul din ochi, ridicatul din sprincene, stransul buzelor, datul din cap, sub forma de tic;
• utilizeaza frecvent obscenitatile;
• isi programeaza multe activitati intr-un timp din ce in ce mai scurt;
• sunt ostili; se enerveaza cu usurinta.

Spre deosebire de tipul B - relaxati, vorbesc calm, incet, interiorizati, acesti pacienti devin obsedati de munca lor, incat nu mai au timp pentru altceva; ei chiar considera ca sunt mult mai eficienti profesional si se descurca mai eficient decat in plan familial, personal, simtind chiar ca o astfel de apropiere ar fi oprimanta.

 Tipul A poate fi dificil pentru ceilalti, pentru prieteni, colegi, familie, dar si pentru sine, caci se surmeneaza, suprastreseaza si risca probleme de sanatate (in special infarct miocardic sau anghina pectorala) cu atat mai mult cu cat se coreleaza cu alti factori de risc: tutun, supraponderabilitate, sedentarism, hipertensiune, colesterol.


Avantaje si dezavantaje de a fi un tip A

Avantajele sunt si ele, pentru ca individul este mai productiv, ambitios, implicat in actiune, energic, este combativ, este apreciat in munca lui, are in general o cariera reusita si are parte de o promovare rapida. Dar, in acelasi timp, isi sacrifica viata de familie - este foarte greu sa "slabeasca" ritmul, este prea conflictual si antipatizat din cauza autoritarismului, fiind descurajant pentru ceilalti. Risca, de asemenea, sa stagneze din cauza implicarii excesive, dar si sa aibe probleme in cariera ca urmare a unor conflicte, probleme familiale sau de sanatate.

Un astfel de comportament poate sa-si gaseasca o liniste creatoare, dar sa cedeze imediat cand apar probleme, tensiunea crescand progresiv pana ce se realizeaza conditiile comportamentului tipic al pacientului care se apropie de infarct cardiac.


Tulburari cardiovasculare

1. Cardiopatia ischemica

Reprezinta o tulburare miocardica datorata unui dezechilibru intre fluxul sangvin coronarian si necesitatile miocardice, dezechilibru produs prin modificari la nivelul circulatiei coronariene.


Tipuri de cardiopatii ischemice

Cardiopatie ischemica dureroasa:

• anghina pectorala;
• infarct miocardic acut;
• angina instabila.

Cardiopatie ischemica nedureroasa:

• moartea subita coronariana;
• insuficienta cardiaca din cauza ischemica;
• tulburarile de ritm si conducere din cauza ischemica.

Cauza majora, in proportie de 90% este ateroscleroza coronariana la care se adauga factorii predispozanti ca:

• ereditatea;
• mediul;
• barbatii sunt mai afectati, mai ales in tinerete;
• varsta - maxim de frecventa intre 50-60 ani, dar cu tendinta de coborare a pragului de varsta;
• alimentatia - grasimi, dulciuri.

Factori precipitanti care grabesc si declanseaza boala:

• stresul si emotiile de orice fel/vezi comportamentul predispozant de tip A;
• efortul fizic;
• alcoolul;
• fumatul in exces;
• droguri.

Studiile pe scara larga au stabilit ca factorii somatici de risc includ nivelul crescut al colesterolului, obezitatea, hipertensiunea, lipsa exercitiului fizic, diabetul, tutunul si alcoolul in exces. Efectul cumulat determina factorul somatic de risc, care este sporit de factorii socio-psihologici. Astfel, desi factorii somatici sunt importanti pentru ca ei cresc riscul la infarct, prognosticul se poate face abia dupa ce s-au luat in consideratie factorii psihologici.


2. Hipertensiunea arteriala (HTA)

Desi este foarte frecventa ca afectiune, originea (etiologia) nu este cunoscuta si doar 5% din totalul hipertensiunilor au o cauza bine definita, constituind hipertensiuni arteriale. Restul il reprezinta hipertensiunea arteriala in etiologia careia pot fi incriminati o serie de facturi.

S-a incercat definirea unor conditii si factori predispozanti pentru care HTA este mai frecventa si care au fost denumiti "factori de risc".

Cei mai imortanti sunt: ereditatea, sexul, varsta, sexul, consumul de alcool, supraponderea. Forma specifica de HTA este reprezentata de hipertensiunea de situatie, care este legatura dintre conditiile specifice ale mediului individului si reactiile presiunii arteriale. Cand exista predispozitia de a reactiona in acest fel, influentele mediului pot declansa cresterea tensiunii arteriale. O astfel de predispozitie se formeaza in functie de trecutul pacientului.

La bolnavii cu HTA exista o serie de trasaturi de personalitate care ii fac vulnerabili la situatiile stresante, fiind mai predispusi sa faca cresteri tensionale: ambitiile deosebite, incapacitatea de a-si exprima agresivitatea liber, lasandu-se dominati de furie mult mai repede fata de altii.

La aceasta anxietate stapanita in general de hipertensiv, se naste o stare de stres psihic (tensiune psihica) ce conduce la o exprimare in plan motor a contractiei musculare striate si astfel pacientul intra doar in faza preparatorie fiziologica pentru lupta. Se si vede o ambivalenta a bolnavului dintre planul exterior calm si cel interior plin de agresivitate, ostilitate care tinde spre o exprimare a propriei autoritati.


Profilul personalitatii in hipertensiunea arteriala

Asa cum am vorbit mai sus, exista o ambivalenta, un contrast intre conflictul interpersonal legat de impulsul agresiv pe de o parte si sentimentul de dependenta pe de alta parte. HTA se leaga de dorinta de a exprima atat ostilitatea in exterior, dar si nevoia unui comportament adaptat, pasiv.

Comportamentul social este caracterizat ca un comportament maleabil, pasiv, cu tendinta de a evita conflictele, iar comportamentul se resimte datorita dorintei de infranare atat a sentimentelor negative, cat si a celor pozitive.

Diversi cercetatori s-au oprit asupra cazurilor conflictuale familiale cu tati hipertensivi. Astfel, in orice familie se stabilesc niste reguli care sa faca fata confictelor. In general, in familiile cu tati hipertensivi, copiii (famila) nu au cele mai bune solutii de a comunica, de a gasi solutii. Comunicarea este in general negativa, de evitare a raspunsului, evitarea de a se privi etc. Studiile arata ca evitarea conflictului si a stresului se coreleaza cu instalarea presiunii arteriale ridicate.

Modelul familial de interactiune apare ca fiind in plus grevat de o interdictie a comunicarii: controlul, falsitatea, supravegherea, interzicerea anumitor activitati - toate acestea ajung sa-i sufoce pe cei care in general sunt mai deschisi, dornici de participare si informare.

Bolnavii coronarieni tind sa-si ascunda conflictele. Negarea conflictului este un mecanism de aparare, care face si mai grea construirea unei motivatii pentru tratament.


Tratamentul

Dupa diagnosticarea de catre medicul cardiolog, simplul tratament medicamentos, indispensabil de altfel, este insuficient fara o schimbare a modului de viata, printr-o sustinere si reajustare cognitiv-comportamentala; o schimbare a agendei de lucru, de reflectare asupra prioritatilor, de restructurare in general a comportamentului de gestiune a stresului.

Tehnici de gestiune a stresului si obiectivele acestora:

• relaxare;
• analizarea convingerilor specifice comportamentului de tip A;
• regim alimentar;
• renuntarea la alcool, fumat;
• exercitii fizice regulate, cat mai multe in aer liber.

Aceste tehnici au ca obiective:

• modelarea componentei fiziologice a reactiei la stres, de recuperare in urma unui efort;
• diminuarea comportamentului agresiv;
• sa invete sa nu se mai implice emotional exagerat in activitatile desfasurate;
• sporirea rezistentei la stres.