Depresia este o afectiune care in timp influenteaza gandirea, afectivitatea, comportamentul si confortul fizic. In multiplele sale variante, aceasta se intalneste la 20% dintre femei, 10% dintre barbati, si 5% dintre adolescentii din intreaga lume, si poate debuta la orice varsta, inclusiv in timpul copilariei. Insa, apare cu precadere la persoanele de varsta a doua si la cele varstnice.

Declansarea afectiunii este determinata de mai multi factori etiologici, cum ar fi: factorii genetici (istoric familial posibil pozitiv), alte afectiuni medicale (de exemplu, o infectie virala), anumite medicamente, modificari hormonale (premenstruale sau postpartum), droguri, alcoolul si alte tulburari psihice. De asemenea, acesta boala este declansata si de anumite conditii de viata, cum ar fi stresul extrem sau un necaz deosebit.

Exista persoane la care depresia apare chiar in conditii optime de viata. Desi cauzele precise ale depresiei majore nu sunt inca bine cunoscute, cercetatorii considera ca boala ar avea ca substrat o perturbare la nivelul neurotransmitatorilor cerebrali (substante chimice care moduleaza dispozitia).


Depresie sau nefericire?

Ultimele cercetari facute in acest domeniu avertizeaza ca de cele mai multe ori persoanele nefericite sunt diagnosticate de medici ca fiind depresive. Astfel, acestea sunt supuse unor tratamente cu medicamente, care nu ajuta in niciun fel. Psihiatrii spun ca diagnosticarea nefericirii drept depresie a inceput in secolul XXI, din cauza unor strategii de marketing inteligent. Astfel, potrivit specialistilor unul din cinci adulti este diagnosticat, macar o data in viata, ca suferind de depresie. Acest lucru costa extrem de mult, deoarece persoanele in cauza cheltuie milioane sau poate miliarde pe medicatie, iar productivitatea acestora scade considerabil.

Intr-un studiu efectuat pe un esantion de 242 profesori, 4 din 5 au intrunit criteriile de diagnosticare intr-una dintre categoriile: depresie minora, depresie sub-clinica sau depresie majora. Simptomele includ stari ca pierderea apetitului pentru mancare timp de 2 saptamani, tulburari ale somnului, scaderea libidoului si oboseala. De asemenea, expertii sunt de parare ca orice om are aceste tulburari cel putin odata in viata, si ca "este normal sa fii trist si uneori nefericit, dar s-a ajuns intr-un moment in care starile normale sunt diagnosticate drept depresie sau tratate ca boli".

Pe de alta parte, profesorul Ian Hickle de la Unviersitatea din Sydney a declarat ca diagnosticarea acestor stari drept depresie, si tratarea pacientilor in consecinta a dus la scaderea sinuciderilor, si la cresterea productivitatii muncii celor afectati de boala. In plus, medicul a explicat ca stigmatul pe care il purtau cei diagnosticati drept depresivi a disparut, iar termeni ca "stresat" si "cadere nervoasa" au fost abandonati.


Cum se manifesta depresia?

O persoana sufera de depresie daca prezinta o parte din simptomele de mai jos aproape zilnic, timp de cel putin 2 saptamani:

• lipsa interesului fata de activitati sau lucruri pe care le aprecia pozitiv, inclusiv viata sexuala;
• lentoare sau agitatie cu incapacitatea de relaxare;
• modificari de apetit cu crestere sau scadere in greutate;
• aparitia unei stari de spirit pesimiste dominata de ganduri legate de moarte sau sinucidere;
• tentative de sinucidere in antecedente;
• aparitia dificultatilor legate de concentrare, gandire, memorare sau luarea de decizii;
• oboseala accentuata permanenta, care conduce la insomnii.

Daca o persoana prezinta cel putin 5 dintre aceste simptome, timp de cel putin 2 saptamani, este posibil ca ea sa sufere de depresie majora si trebuie sa consulte medicul in vederea stabilirii unui diagnostic. Insa, daca starile de mai sus sunt trecatoare sau daca se manifiesta frecvent, dar pentru o scurta perioada de timp, persoanele respective pot fi numite cel mult, nefericite si nu au nevoie de tratament pe baza de medicamente.

Depresia seamana mult cu starea de proasta dispozitie si de nefericire, insa, in cazul depresiei, simptomele se pot agrava in timp si pot dura luni si ani de zile. Pacientul se gandeste numai la nenorociri, la catastrofe, la pierderea unei persoane iubite, pierderea locului de munca si a relatiei cu o anumita persoana. Treptat, bolnavul se simte tot mai singur, plictisit, neajutorat, indurerat, foarte trist si coplesit de problemele cu care se confrunta.


Tratamente antidepresive naturiste

Experiente indelungate au depistat numeroase preparate antidepresive naturale, insa dintre acestea cea mai mare eficienta a dovedit-o sunatoarea sau pojarnita. Se recomanda consumul a 2-3 ceaiuri pe zi, inainte de mesele principale, dintre care unul inainte de culcare. Ceaiul poate fi inlocuit cu tinctura de sunatoare (cate 4-10 picaturi de 5 ori pe zi), intr-o cura de lunga durata, sau cu ulei de sunatoare (cate 1 lingurita de 2-3 ori pe zi).

De asemenea, antidepresive utile sunt si uleiurile eterice, luate separat sau in amestecuri din lavanda, busuioc, salvie, trandafir, iasomie, ghimbir si maghiran sau se prepara un macerat din miere de albine cu fructe de catina alba, polen sau propolis. Totodata, se poate urma o cura cu fructe de abligeana si catina sau cu suc proaspat de telina, spanac si orz verde.

Pentru uz extern sunt eficace compresele pe frunte, ceafa si coloana vertebrala cu tinctura de sunatoare, masaje cu ulei de rozmarin sau tinctura de valeriana si silnic, sau inhalatii cu uleiuri aromatice si apa de roze si lavanda. Mai mult, sunt recomandate si baile generale si de sezut cu coada calului si cimbrisor (200 g amestec la 5 litri apa, care se fierb 1 minut, se infuzeaza acoperit 15 minute), de 3 ori pe saptamana.


Tratamentul antidepresiv trebuie combinat cu un regim alimentar

Este recomandat ca atunci cand urmezi un tratament antidepresiv, fie pe baza de medicamente, fie pe cale naturala, acesta sa fie corelat cu un regim alimentar. Astfel, aparitia primelor simptome depresive ar putea fi corelata cu fluctuatiile glicemiei din sange, ceea ce impune un consum imediat de zahar (la persoanele nediabetice) sau fructe dulci. Este cunoscut ca zaharul este combustibilul esential al creierului, fiind indispensabil tuturor functiilor cognitive si pentru mentinerea bunei dispozitii. Dupa alimentarea cu zahar, creierul incepe sa secrete serotina, o substanta organica considerata ca "hormon al fericirii", un mesager al starii de bine. Dintre toate produsele zaharoase, ciocolata este produsul de baza in producerea serotinei, mai ales la tinerii cu depresii. Pentru ca efectele sa fie mai pronuntate, alaturi de sfecla rosie trebuie sa se consume peste oceanic (somon, ton, cod), asociere care are rolul de a restabili echilibrul emotional.

Dintre legume, pe langa sfecla rosie sunt benefice morcovul, telina, spanacul, salata verde, patrunjelul, varza, ceapa si usturoiul, care au efecte tonice si stimulatoare. Iar, dintre fructe nu trebuie sa lipseasca de pe masa caisele, merele, ciresele, visinele, strugurii si coacazele.