Filmele de la Hollywood au avut un rol important în conturarea acestor idei, câțiva dintre monștrii care ne-au marcat fiind personajele Hannibal Lecter din "Tăcerea mieilor" (1991), Norman Bates din "Psycho" (1960) și Annie Wilkes din "Misery" (1990). Astfel, cuvintele sociopat și psihopat au intrat în conștiința colectivă.

Din fericire, cei mai mulți dintre noi nu vor cunoaște niciodată astfel de indivizi cu tulburări grave precum personajele din filme. Dar asta nu înseamnă că psihopații și sociopații nu există. În realitate, aceștia se află printre noi și sunt complet diferiți de imaginea pe care ne-au creat-o filmele despre ei. Pot fi, de fapt, persoane de succes în societate pentru că sunt nemiloși, egoiști și fermecători în aparență și obțin tot ceea ce vor fără să țină cont de nevoile sau sentimentele altora.

Sunt cunoscuți sub denumirea de "psihopați de succes", pentru că au tendința de a pune la cale infracțiuni premeditate, cu un risc calculat. Sau îi pot manipula pe alții să încalce legea, în timp ce ei păstrează o distanță sigură. Sunt maeștri în manipularea sentimentelor celorlalți, dar ei înșiși nu au propriile emoții.

Îți sună cunoscut acest comportament? Este posibil să știi cel puțin o astfel de persoană. Între 0,2 și 3,3 la sută din populația lumii se încadrează în profilul psihopatului, potrivit sbs.com.

Dacă te temi că ai putea fi chiar tu printre ei, poți să faci un test. Dar simplul fapt că te interesează acest lucru despre tine indică faptul că nu poți fi psihopat sau sociopat. Dacă ai fi, nu te-ar interesa problemele tale comportamentale sau posibilele defecte. De aceea atât psihopatia, cât și sociopatia sunt cunoscute ca tulburări antisociale de personalitate, considerate boli mentale.

Deși persoanele cu tulbutăti psihopatice sunt mai predispuse să comită infracțiuni, cele mai multe dintre ele pot avea vieți de succes, iar trăsăturile de personalitate asociate cu astfel de tulburări îi ajută în acest sens.

Psihopații și sociopații au în comun o serie de caracteristici, printre care lipsa remușcărilor și a empatiei, lipsa sentimentului de vină sau incapacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru faptele lor. De asemenea, nu țin cont de legi, reguli sau convenții sociale și sunt înclinați către violență. Iar o trăsătură esențială în ambele cazuri este capacitatea de a manipula și a înșela cu ușurință. Dar cum îi putem deosebi?

Sociopații sunt în mod obișnuit mai puțin stabili emoținal și foarte impulsivi. Comportamentul lor tinde să fie haotic comparativ cu cel al psihopaților. Atunci când comit infracțiuni, fie că sunt violente sau nonviolente, sociopații acționează compulsiv. Le lipsește răbdarea și cedează în fața impulsivității, fără să aibă un plan.

Psihopații, în schimb, își planifică infracțiunile în cel mai mic detaliu, calculând riscurile pentru a avita să fie prinși. Aceștia nu se lasă conduși de emoțiile de moment și fac mai puține greșeli, fiind mai dificil de prins.

Psihiatrii folosesc două criterii diferite pentru a diferenția aceste afecțiuni. Aceștia folosesc termenul psihopatie pentru a descrie cauza comportamentului antisocial ca fiind una ereditară. În cazul sociopatiei, comportamentele antisociale sunt privite ca pe un rezultat al unui traumatism la nivelul creierului, al unui abuz sau neglijări în copilărie.

Cu alte cuvinte, psihopații se nasc astfel, iar sociopații sunt creați astfel de factori externi.

Există o legătură între criminalii în serie și psihopatie sau sociopatie, deși, bineînțeles, nu toți psihopați sau sociopații devin criminali, la fel cum nu toți criminalii în serie sunt psihopați sau sociopați.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!