Dar nu este vorba despre cât de mult îți place să petreci timpul cu alți oameni. De fapt, introvertiții pot avea unele dintre cele mai profunde și semnificative prietenii. Diferența dintre introvertiți și extrovertiți este una biologică, dar este vorba despre modul în care reacționează în situațiile sociale. 

Din punct de vedere al chimiei creierului, introvertiții au un prag mai mic de sensibilitate la dopamină decât extrovertiții. Dopamina este o substanță chimică asociată cu recompensele, deoarece ne face să ne simțim bine. Cu cât este mai scăzut pragul de dopamină, cu atât mai ușor poți fi stimulat.

Introvertiții sunt mai energizați de petrecerea timpului pe cont propriu sau în grupuri foarte mici de oameni în care au încredere. Atunci când se află într-un mediu social foarte stimulativ, extrovertiții devin din ce în ce mai incandescenți și magnetici, pe când introvertiții încep să se micșoreze. 

Calea pe care merge creierul unui introvertit în contexte sociale diferă de cea a unui extrovertit. În timp ce extrovertiții urmează căi foarte scurte, în cazul introvertiților lucrurile stau altfel.

Este vorba despre calea lungă a acetilcolinei, un stimul trecând prin multe părți diferite ale creierului. Una dintre aceste părți este reprezentată de cortexul insular frontal drept, partea creierului care observă erori. Introvertiții oferă tot felul de detalii, care îi fac să devină conștienți de greșelile pe care le fac. Iar alta este lobul frontal, care evaluează rezultatele. 

 

Are tendința de a se inspira foarte mult din memoria pe lungă durată atunci când vorbește. Practic, pentru un introvertit, un eveniment nu este niciodată doar un eveniment. În timp ce extrovertiții pot reacționa imediat, introvertiții nu pot din cauza faptului că se petrec foarte multe în capul lor.

De aceea sunt mai vulnerabili la anxietate într-un context social, dar tocmai pentru că există altfel de conexiuni la nivelul creierului. În esență, după o prea mare stimulare socială, sistemul nervos al introvertitului este copleșit. Din acestă cauză, introvertitul trebuie să petreacă timp singur pentru a se reîncărca, proces cunoscut sub numele de mahmureala introvertitului. Aceasta activează o cale diferită în creier care stimulează sistemul nervos responsabil pentru funcțiile de odihnă și digestie. 

 

Nu are nimic de-a face cu cât de timid sau anxios social ești. Anxietatea socială presupune o frică și o nevoie de a evita situațiile sociale, pentru că ești speriat de modul în care te vei descurca. Ai impresia că ești prost, că oamenii vor râde de tine sau că nu te vei ridica la înălțimea așteptărilor. După eveniment, o persoană cu anxietate socială va relua totul în mintea sa gândindu-se la toate lucrurile pe care ar fi trebuit să le facă, ignorând lucrurile bune. Iar această percepție o determină să evite orice interacțiune socială viitoare, deoarece se simte atât de incomod. 

Multe persoane confundă anxietatea socială cu introversia. Însă poți fi introvertit și avea anxietate socială sau foarte timid. Diferența este că un introvertit va avea tendința de a se încărca pe cont propriu. 

În plus, și introvertiților le place interacțiunea socială. Doar că o fac într-un mod diferit față de extrovertiți. Dacă un extrovertit își propune să întâlnească 50 de persoane la un eveniment și să vorbească cu cât mai multe, un introvertit își propune să cunoască doar 2 oameni noi, cu care să înceapă o relație profundă.

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!