Ne gândim prea mult la ziua de ieri și la cea de mâine. Dar știți ce? Ieri nu se mai întoarce și mâine poate nu mai vine. Atât de simplu este! Atât de simplu ar trebui să fie să trăiești în prezent!
Muncim ca să ce?
Societatea ne învață că până pe la vreo 30 de ani trebuie să avem o casă, dacă nu, măcar un credit la o casă! Credit pentru care apoi muncești ca sclavul o viață întreagă! Altfel nu se poate. Altfel nu ești la fel ca toți ceilalți și te numești un om ratat.
Și dacă mâine n-ar mai veni, cu ce ne-am alege? Cu zile întregi de muncă? Cu momente ratate lângă cei dragi? Cu micile bucurii ale vieții sau cu o viață care oricum e prea scurtă? Se pune presiune pe noi și asta nu e bine. Nu e bine că punem atât de mult preț pe niște cârpe, pe mașini, care până la urmă, oricum sunt doar niște fiare în care trebuie să investești bani, pe vacanțe rare și luxuriante, unde nu te poți distra nicicum pentru că nu dă bine pentru imagine. Stai la 5 stele, te comporți cu dichis. Așa, ca de 5 stele! Și cu ce rămâi la final? Cu gustul pregnant de icre negre și șampanie amară?
Nu mai iubim azi, că este timp și mâine!
Nu, nu este timp. Ca să primești, trebuie să dai! Prea mult așteptăm ziua de mâine cu speranța că va fi unul sau altul care să ne ofere totul de-a gata. Și dacă mâine nu mai vine? Și dacă nu mai apuci să primești totul gratis? Cu ce rămâi? Cu un gust amar că ai fi putut să te bucuri de lucrurile cu adevărat importante și nu ai făcut-o!
Și atunci, crezi că mai e timp? Vrei să te duci în vacanță? Du-te! Nu ai nevoie de hoteluri de lux ca să te bucuri de viață și dacă stau să mă gândesc bine, cele mai tari petreceri le faci în vamă, nu pe vreo plajă privată.
Vrei să renunți la job și să te apuci de cântat? Fă-o! Nu-și consumă nimeni energia în locul tău, deci nu ai nevoie de aprobarea nimănui. Stai într-o relație de dragul lumii sperând la ziua de mâine ca va fi mai bună? Ei nu-ți simt trăirile, iar ziua de mâine poate nu mai vine, așa că fă-ți curaj să renunți la ceea ce nu-ți face bine.
Există o vorbă: până și melcii ies mai des din cochilie! Nu rămâne într-o zonă de confort doar pentru că ți-e teamă de schimbări. Schimbările fac bine.
Sigur că orice tip de schimbare ne poate speria, iar explicația este una simplă: investim prea multă energie și timp în lucruri sau persoane, iar atunci când acestea dispar, ne cuprinde o stare de panică. Se poate să nu ne placă schimbările pentru că nu am mai avea control, dar sunt bune. Sunt bune pentru că ne duc mai departe și ne fac viața mai interesantă.
Acolo unde nu e schimbare, e doar frică!
E plăcut să stai într-o zonă de confort, să vorbești cu aceiași oameni, să faci aceleași lucruri care știi deja că funcționează, să te mulțumești cu ce ai. Poate că și tu îți spui că mai ai timp și că poți încerca mai târziu. Sunt trenuri pe care trebuie să le prinzi la timp, altfel există posibilitatea să nu mai ai a doua șansă din simplul fapt că mâine poate nu mai vine.
Abia când vei înțelege că trebuie să trăiești azi, nu ieri, nu mâine, nu-ți va mai fi frică. Nu-ți va mai fi teamă că sunt oameni care pot pleca din viața ta sau că sunt lucruri pe care le poți pierde. E important să faci tot ce ți-ai dorit azi.