Există un scenariu comun. Ești genul de persoană căruia îi plac oamenii. Vrei prieteni, vrei să îți petreci timpul cu colegii după muncă și vrei să stai cu cineva în serile de vineri. Însă nu poți face realitatea să se potrivească cu dorințele tale. Conform acestora, ai vrea să fii îndrăzneț la muncă, să îți faci prieteni și să ceri acea mărire de salariu la care visezi. Dar în secunda în care ești invitat la prânz de șeful tău, să faci o prezentare pentru echipă sau să mergi la ziua unui prieten, dispari. Nu te simți suficient de inteligent, de pregătit, de demn. Așa că refuzi lucrurile pe care ți-ai dori să le faci. 

Pe de-o parte, ești fericit că eviți întâlnirile care îți provoacă anxietate. Pe de altă parte, te simți prost, pentru că iar nu ai mers unde voiai. Acest lucru îți poate afecta și mai mult stima de sine, ceea ce te face și mai puțin capabil să încerci data viitoare. Acest cerc vicios poate continua pentru mulți ani. Anxietatea socială poate dăuna sănătății tale și te poate împiedica să îți atingi obiectivele la locul de muncă și să formezi relații pozitive și sănătoase. Însă nu ar trebui să lași această afecțiune să îți fure viitorul.

Anxietatea socială este o frică intensă și persistentă că vei fi observat și judecat de alții. După cum spuneam, te poate poate împiedica să îți valorifici potențialul în viața profesională și în cea personală. Nu este doar timiditate. Anxietatea durează mai mult de șase luni și provoacă deteriorări semnificative în viața ta. În plus, poate să fie constantă și intensă. 

Anxietatea socială este cea de-a treia problemă de sănătate mentală din lume. Apare adesea în timpul gimnaziului sau liceului, care sunt perioade în care conștiința este la un nivel ridicat. Unele teorii arată că există o componentă genetică, în timp ce altele susțin că poate fi un comportament învățat. Unii oameni de știință cred că problema este determinată de o combinație de genetică, învățare socială și alți factori combinați. 

- tachinările sau criticile celorlalți;

- supravegherea de către diferite persoane;

- întâlnirea persoanelor cu autoritate (persoane importante, autorități);

- nesiguranța și inabilitatea de a te calma în situații sociale;

- jenă (înroșirea obrajilor, tremurat);

- contactul vizual;

- înghițitul, scrisul, vorbitul, datul telefoanelor în public;

- cunoașterea persoanelor noi.

Simptome fizice: puls crescut, amețeli, probleme cu stomacul, roșeață, transpirații, tremurături și gură uscată.

Simptome emoționale: atacuri de panică, părere proastă despre aspectul fizic, nervozitate, nivel ridicat al anxietății și al fricilor.

Simptome comportamentale: evitarea locurilor / situațiilor în care crezi că vei fi în centrul atenției, inabilitatea desfășurării activităților din cauza jenei, izolare, renunțare la școală sau la un job, abuz de substanțe.

Pe lângă acestea, simptome des întâlnite sunt și evitarea contactului vizual, un nivel ridicat al conștiinței și sentimentele ciudate. Aceste simptome pot fi normale, însă devin problematice într-o situație care durează de multă vreme și care te împiedică să funcționezi normal.

Indiferent dacă scopul tău este să ai relații mai apropiate de prietenie, să fii mai eficient la locul de muncă, să începi o nouă relație romantică, să te poți împrietenii mai ușor cu alții, anxietatea socială te poate face să duci o viață singuratică și frustrantă. Însă nu renunța niciodată la a visa la o viață împlinită. Și începe să schimbi ceva chiar de acum. În plus, ajutorul dat de specialiști te poate ajuta să îți dai seama mai repede cum poți combate anxietatea socială.

Pe aceeasi tema...

• De ce sunt importante mesele în familie

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!