Chiar dacă părinții noștri ne-au dorit întotdeauna doar binele, fenomenul parentificării este mai des întâlnit decât ai crede și te poate afecta în viața de adult.

Multe dintre noi pot spune ca au avut o copilarie normala, fara evenimente notabile care sa le fi afectat foarte tare pe termen lung. Cu toate acestea, observam anumite tendinte si comportamente proprii care sunt nocive, atat pentru ceilalti, cat mai ales pentru noi insene. Acestea pot avea drept cauza parentificarea.

Ce este parentificarea?

Asa cum sugereaza si denumirea, parentificarea este un fenomen prin care copilul este pus in postura de parinte si ii sunt atribuite responsabilitati mult prea mari pentru varsta lui. Deseori, un copil parentificat poarta pe umeri poverile adultilor, traieste sub o presiune constanta si simte un nivel de stres foarte ridicat.

Iata 6 semne ca ai trait parentificarea in copilarie sau adolescenta!

1. Interveneai des in certurile frecvente ale parintilor

Parintii tai aveau conflicte recurente, care pareau sa nu se termine niciodata. Persoana care aplana tensiunile si calma spiritele erai tu. Interveneai ori de cate ori simteai cearta in aer sau observai ca parintii au reactii din ce in ce mai intense si violente. Practic, deveneai un parinte intelept, in rolul mediatorului.

 

2. Jucai rolul terapeutului sau confidentului pentru unul dintre parinti sau pentru amandoi

Daca obisnuiai sa asculti ore in sir povestile, emotiile si mai ales nemultumirile unuia dintre parinti, este un semn clar ca ai avut de-a face cu parentificarea. Te-ai transformat in confident sau chiar terapeut. Acest rol este, bineinteles, unul total nepotrivit pentru un copil de orice varsta, care ar fi trebuit sa se fi simtit ocrotit, nu sa ocroteasca. Citește continuarea pe andreearaicu.ro