Singurătatea nu înseamnă doar că o anumită persoană nu este populară, ci poate fi asociată cu stresul cronic, problemele de ordin emoțional, o socializare foarte redusă, un stil de viață sedentar, precum și cu lipsa sprijinului la nivel psihologic. Potrivit specialiștilor, semnele fizice ale singurătății există peste tot în jurul nostru, dar nu se conștientizează cauza lor reală.

„Singurătatea are un efect negativ profund pentru că oamenii sunt destinați socializării. Este foarte important să se înțeleagă modul în care problemele de ordin psihologic se pot reflecta la nivel fizic, dincolo de simptomele legate de partea emoțională. Foarte adesea singurătatea este asociată cu depresia, iar manifestările pot fi similare”

, explică dr. Kelsey Latimer, psiholog. De exemplu, din cauza singurătății o persoană se poate izola, va renunța să încerce să-și facă prieteni, va avea simptome specifice atacurilor de panică, un aspect neîngrijit și o alimentație nesănătoasă.

Potrivit unui studiu realizat în 2017 persoanele singure, care se izolează de cei dragi, au un risc mult mai ridicat de a trece prin episoade severe de gripă sau răceală. Tusea, durerile în gât și congestia nazală se intensifică foarte mult atunci când persoana respectivă nu interacționează deloc cu cei din jur. Chiar dacă singurătatea nu cauzează neapărat îmbolnăvirea, procesul de refacere este încetinit de izolare.

„Singurătatea are drept efect accentuarea durerilor și a disconfortului general”, spune dr. Aerin Ogden, expert wellness și nutriționist. De fapt, un studiu publicat în 2014 a demonstrat că adulții care suferă de afecțiuni cronice au un nivel zilnic mult mai ridicat al durerilor dacă se simt singuri. Totuși, există și o cale de ameliorare a stării generale. Cercetătorii au observat că persoanele singure au început să aibă dureri mai rar de îndată ce interacționează în mod pozitiv cu cei din jur. Aceste concluzii pot fi utile pentru tratamentul afecțiunilor psihologice, mai ales în cazul în care o persoană a fost deja diagnosticată cu o boală cronică pe fond inflamator.

În unele cazuri singurătatea poate începe să se manifeste prin creșterea treptată a tensiunii arteriale. În cadrul unui studiu realizat în 2010 s-a constatat că adulții de vârsta a doua și a treia care se simțeau singuri aveau un risc aproape dublu de hipertensiune arterială într-o perioadă de 4 ani. Autorii studiului au definit singurătatea drept „sentimentul stresant care însoțește discrepanțele dintre ceea ce-și dorește o persoană și relațiile pe care le are la nivel social în viața reală”

. Astfel, peste 32% dintre adulții de peste 55 de ani au declarat că se simt singuri.

Potrivit specialiștilor, există o legătură directă între sentimentul de singurătate persistent și nivelul ridicat de cortizol, hormonul stresului. Oamenii care se simt izolați vor avea de obicei și un nivel excesiv de cortizol, declanșându-se inflamații multiple la nivelul întregului organism. „Stresul pe care îl declanșează singurătatea va cauza o inflamație generalizată, care poate provoca în cele din urmă boli cardiace și accidente vasculare cerebrale”, potrivit dr. Ogden.

Un studiu realizat în 2012 a demonstrat că singurătatea și sentimentul de marginalizare pot provoca scăderea temperaturii pielii. „Oamenii sunt mai reci pentru că se simt tratați cu răceală și nu știu cum să se adapteze izolării”, afirmă autorii studiului. În cadrul unui studiu diferit s-a observat că persoanele care au fost excluse de la un meci de baseball aveau degetele mai reci decât cele care au participat. Un lucru interesant este faptul că un remediu atât de simplu precum o ceașcă de ceai cald poate reduce efectele negative.

Pe aceeasi tema...

• 4 lecții pe care le poți învăța de la copii

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te aşteptăm şi pe pagina noastră de Facebook!