4. NU îl obliga să facă ceea ce nu ai putut tu să faci! Întâlnim de multe ori în familie o nereușită parentală satisfăcută prin expunerea copilului la ceea ce și-ar fi dorit adultul neîmplinit profesional să facă. Dacă eu, ca părinte, nu am putut să fac balet, atunci îmi voi duce copilul la balet, dacă eu nu am avut abilitatea limbilor străine, îmi voi duce copilul să învețe limbi străine. Nu îl obliga să facă ceea ce nu ai putut tu să faci dacă aceasta nu este dorința lui. Ține cont de aptitudinile sale și orientează-l către ce i se potrivește.

5. NU îl nișa pe anumite activități. Chiar dacă observi că cel mic este foarte bun la matematică spre exemplu, este important să îl lași să descopere și celelalte domenii. S-ar putea să fiți amândoi surprinși să descoperiți că profilul umanist, artele sau sportul pot fi și mai interesante.

6. NU îl ține acasă, ci în mijlocul copiilor. Lasă copilul printre copii pentru a se bucura de noi jocuri, prietenii și divertisment. Interacțiunea cu semeni de vârsta sa, încă de mic, îi asigură o dezvoltare armonioasă către o persoană sociabilă, integrată în grup, cu șanse de reușită pe termen lung.

Spune-mi ce aptitudini are copilul tău, ca să-ți spun ce meserie va avea

Astfel, dacă ai ținut cont de sfaturile psihologului și ai încurajat orientarea și dezvoltarea vocațională a copilului, poți să estimezi, în funcție de aptitudinile dobândite ale celui mic, ce meserie ar fi potrivită în viața de adult. Iată câteva tipare sugerate de psihologul Yolanda Crețescu:

1. Copilul justițiar, adultul mediator. Dacă trei copii se ceartă și unul ia inițiativa de a-i împăca, manifestând în același timp un spirit justițiar, este posibil să îi fie potrivită meseria de mediator.

2. Copilul dominator, adultul leader. Dacă un copil are tendința de a fi dominant în relațiile de joacă, atunci acela are potențialul de a deveni un leader, fiindu-i potrivite meserii de conducere sau coordonare.

3. Copilul empatic, adultul medic. Dacă un copil este empatic cu partenerii de joacă privind starea de sănătate a acestora, se preocupă de ei atunci când s-au accidentat, atunci poate fi ușor orientat către meserii socio-medicale.