Există tot felul de părinţi, unii sunt foarte stricţi şi controlează fiecare aspect al vieţii copilului lor, alţii îl lasă să ia propriile decizii şi să înveţe din greşeli.

Cert este că, deşi există multe abordări diferite, toţi părinţii doresc să facă tot ce e mai bun pentru copiii lor. Din păcate, unii părinţi nu reuşesc să fie cei mai buni susţinători sau cele mai bune exemple. Desigur, cu toţii facem greşeli din când în când şi nu există nicio modalitate corectă sau incorectă de a creşte un copil, dar unele greşeli sunt mai mari decât altele şi îşi pot pune amprenta serios şi permanent asupra copilului.

Descoperă dacă părinţii tăi au făcut aceste greşeli atunci când te-au crescut. Iar dacă eşti părinte, încearcă să le eviţi:

Nu reuşeşti să le creezi un mediu sigur şi de susţinere
Unii părinţi cred că dacă se poartă mai aspru şi îi oferă o dragoste mai distantă copilul, acesta va fi mai pregătit să dea piept cu realitatea lumii în care trăim. Desigur, acest lucru ar putea să îl facă mai independent, dar ar putea să îi creeze şi probleme în ceea ce priveşte relaţiile apropiate pe viitor. Cu toţii avem nevoie de dragoste şi de afecţiune, trebuie să avem această siguranţă că indiferent ce-am face sau spunem, părinţii noştri ne iubesc necondiţionat. În acest fel, avem curajul să încercăm lucruri noi şi să înţelegem cine suntem cu adevărat, pentru că învăţăm doar din greşelile noastre. Dragostea cu porţia nu e greşită, dar cu siguranţă nu poate fi singura abordare.

Critici fiecare mişcare a copilului
Toţi părinţii doresc tot ce e mai bun pentru copilul lor, dar să le spună că mereu greşesc nu e o abordare bună. A fi negativ lasă copilul fără încredere şi motivaţia de a încerca lucruri noi. Este normal ca cei mici să facă greşeli şi să înveţe din ele, iar asta să fie lucrul pe care orice părinte ar trebui să îl înţeleagă. Excesul de critici nu este o cale de urmat. Părinţii ar trebui să găsească un echilibru între feedback-ul pozitiv şi cel negativ, şi mai degrabă să-şi încurajeze copiii.

Le cere copiilor toată atenţia
Părinţii toxici cred că cei mici le datorează ceva pentru că au petrecut atât de mult timp şi au consumat atâta energie pentru ei. Ei nu înţeleg că fiecare are o viaţă proprie şi nu poate fi întotdeauna disponibil pentru ei. Deci, cel mai bun lucru pe care părinţii trebuie să îl facă este să ofere copilului lor spaţiu. Nicio relaţie nu poate fi forţată, nici măcar cea dintre părinte şi copil.

Faci glume care îi rănesc
Este destul de similar cu relaţiile abuzive, în care un partener îl răneşte pe celălalt şi o face cu zâmbetul pe buze. Acest lucru aplicat pe un copil şi faptul că îi subliniezi tot ceea ce face greşit este rău pentru încrederea în el. Dacă eşti părinte, nu îţi lua niciodată în râs copilul pentru felul în care arată sau cum se comportă. Dacă grija ta este una reală şi problema e serioasă, discută cu acesta în privat şi matur.

Îţi învinovăţeşti copilul pentru tot
Unii părinţi îşi acuză copiii pentru modul teribil cu care sunt trataţi. Dacă părinţii tăi au fost abuzivi din punct de vedere emoţional sau fizic, cu siguranţă nu a fost vina ta, chiar dacă te-au făcut să crezi că a fost. Pentru că majoritatea dintre noi ne uităm la părinţii noştri şi credem fiecare cuvânt pe care îl spun, acest lucru ar putea fi foarte dăunător pentru un copil. Crezând fiecare insultă pe care ţi-au adus-o , tu ai ajuns să te îndoieşti de valoarea ta ca persoană. Este posibil să te implici pe viitor într-o relaţie abuzivă pentru că ai impresia că acest tip de comportament este normal şi nu meriţi altceva mai bun.

Nu le permiţi să îşi exprime gândurile şi emoţiile
Toţi trecem prin perioade bune şi mai rele. Este important să vorbim despre sentimentele noastre şi să nu ţinem emoţiile negative în interior. Astfel de conversaţii pot preveni bolile psihice şi fizice. Nu este sănătos să îi spui copilului îndemnuri precum "băieții nu plâng". Plângând şi exprimându-şi emoţiile, copilul va deveni o persoană empatică, grijulie şi iubitoare. Faptul că îşi ascunde sentimentele şi ţine în el poate duce la depresie şi singurătate.

Eşti înfricoşător şi le e frică de tine
Disciplina e foarte importantă, dar copilului tău nu ar trebui să îi fie niciodată frică de tine. Dacă îi creşti într-un anumit fel în care tot ceea ce se întâmplă e din vina lor şi îi pedepseşti tot timpul, apoi se va speria să vorbească cu tine despre orice. Acest lucru îi va afecta mai târziu în viaţă. Există o mare diferenţă între a-ţi respecta părinţii şi să îţi fie frică de ei. E important să creezi un mediu sigur şi iubitor şi să îl faci să simtă că orice s-ar întâmpla, el poate să vorbească întotdeauna cu tine sau să îţi ceară sfaturi.

Te gândeşti doar la tine
Toţi părinţii ar trebui să ia în considerare gândurile şi opiniile copiilor lor. Desigur, părinţii sunt mai inteligenţi şi ştiu de cele mai multe ori ce e mai bine pentru cei mici, dar e important să incluzi întreaga familie în procesul de luare a deciziilor. Indiferent dacă e vorba de locul unde mergeţi la cină sau în vacanţă, copilul tău ar trebui să aibă şi el un cuvânt de spus. Si chiar dacă alegi opusul dorinţei lui, asigură-te că îi explici calm şi clar de ce ai luat această decizie.

Vrei să îţi împlineşti visul prin copilul tău
Este egoist să îţi determini copilul să facă ce ai vrut tu să faci când erai copil. De exemplu, nu îi forţa să facă balet pentru că asta ai vrut tu când erai mic şi nici nu îl obliga să studieze dreptul pentru că ai visat că tu o să ajungi un avocat de succes. Copilul tău este un individ care are propriile gânduri, idei şi dorinţe. Lasă-i să ia sngur aceste hotărâri în viaţă, altfel niciunul dintre voi nu va fi fericit.

Îţi manipulezi copilul cu bani
Părinţii nu trebuie să se aştepte la ceva în schimb atunci când le dau acestora cadouri sau bani. Ca părinte, nu încerca să le cumperi dragostea şi respectul, câştig-o într-un alt mod. De asemenea, nu încerca să-ţi remediezi greşelile cu bani sau cu daruriri. Este important să recunoşti greşeala şi să îţi ceri scuze.

Recurgi la tăcere
Care dintre voi e mai copil acum? Este foarte copilăresc şi ignorant să crezi că rezolvi o problemă refuzând să comunici. Ca în cazul oricărei alte relaţii, comunicarea este cheia şi trebuie să vorbeşti despre ceea ce se petrece. Acest comportament pasiv-agresiv învaţă copilul să aibă modalităţi nesănătoase de comunicare.

Le ignori limitele
Dacă un părinte doreşte respect de la copilul său, şi el la rândul lui trebuie să ofere respect. Asta include, de asemenea, respectarea limitelor şi înţelegerilor. Dacă, în calitate de părinte nu eşti niciodată punctual, cum să te aştepţi ca cel mic să fie? De asemenea, oferă-i copilului tău spaţiu şi intimitate. Spre exemplu, bate înainte de a intra în camera lui mai ales dacă acesta e adolescent.

Îţi faci copiii responsabili de fericirea ta
Nu fi acel părinte care îi vorbeşte copilului doar despre cât de mult te-ai sacrificat pentru el şi despre cum trebuie să aibă acum grijă de tine. Să devii părinte a fost alegerea ta, nu te poţi aştepta ca aceştia să uite de viaţa lor şi să trăiască doar pentru a te susţine sau distra de acum încolo. Nu deveni o povară pentru copilul tău pentru că atunci nu îţi va mai dori să petreacă timp cu tine. Dacă nu eşti fericit, fă ceva în acest sens, dar nu da vina pe el!