"Supararea nociva este o emotie distructiva, care poate distorsiona judecata noastra si deregla relatiile la locul de munca, in familie si in dragoste". (Windy Dryden - "Cum poate fi depasita starea de suparare").

Terapia rational - emotiva si comportamentala se bazeaza pe ideea fundamentala ca emotiile noastre nu sunt determinate direct de evenimentele exterioare, ci de convingerile noastre in legatura cu aceste evenimente. Astfel, unele intamplari au doar rolul de a declansa convingerile noastre, care sunt  generatoare de suparare nociva.

Persoanele care resimt frecvent o stare de suparare nociva, au urmatoarele convingeri inadecvate:

• pretentii rigide (ex.: "seful meu nu trebuia sa ma trateze asa");
• catastrofizarea (ex.: "este o catastrofa ce mi s-a intamplat");
• toleranta redusa la frustrare (ex.: "nu pot suporta");
• invinovatirea altora ;
• autoinvinovatirea.

Toate aceste convingeri rigide sunt neconcordante cu realitatea si nedemocratice, sunt ilogice si conduc la rezultate nefavorabile. Cercetarile psihologilor americani au demonstrat ca cel mai frecvent, noi ne provocam stari de suparare nociva in legatura cu activitatile persoanelor apropiate noua, pe care le vedem mai des si fata de care avem asteptari mai mari.

Supararea nociva prezinta o serie de consecinte nedorite, atat imediate, cat si pe termen lung, si anume:

1.Consecinte comportamentale:

• atacul fizic asupra celulilalt;
• atacul verbal (tendinta de a tipa, reprosuri.);
• atacul pasiv - agresiv asupra celuilalt (sub marca anonimatului);
• recrutarea de aliati impotriva celuilalt;
• transferul atacului catre o alta persoana, un alt obiect sau animal;
• retragerea agresiva (trantim usile, verbalizam grosolan);
• urmarirea dreptatii intr-un mod compulsiv si plin de ura;

2.Consecinte in planul gandirii:

• supraestimarea gradului de intentionalitate si malitiozitate a actiunii persoanei care constituie tinta supararii nocive;
• a te considera pe tine absolut corect, iar pe cealalta persoana absolut incorecta;
• incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt;

3.Consecinte fiziologice: cresterea ritmului cardiac, a tensiunii musculare, senzatie
de tremur sau clatinare, maini umede sau reci, respiratie rapida, inrosirea pielii,
neliniste sau agitatie, irascibilitate sau reactii de frica exagerate, dureri gastrice sau greata.

Pierderea autocontrolului si ostilitatea genereaza o vulnerabilitate crescuta a persoanelor fata de boala cardiaca coronariana, iar reprimarea supararii nocive determina un risc crescut pentru boala neoplazica.

Pentru a scapa de starea de suparare nociva si a o putea transforma in suparare benefica ,  este nevoie sa identificam, sa contestam si sa inlocuim convingerile noastre inadecvate cu un set de convingeri adecvate, dupa cum urmeaza:

• preferintele flexibile: in loc sa ne gandim ca seful nu trebuia sa ne vorbeasca asa, putem considera ca ar fi de preferat sa nu ne vorbeasca asa;
• anti - catastrofizarea: este neplacut ca s-a intamplat asa, dar nu este o catastrofa;
• toleranta crescuta la frustrare: este dificil sa accept acest lucru, dar pot tolera;
• acceptarea altora: el este o fiinta umana care a actionat gresit, dar nu este in totalitate o persoana rea;
• autoacceptarea: eu am facut ceva rau, dar nu sunt o persoana rea.

Aceste convingeri adecvate sunt concordante cu realitatea si democratice, sunt logice si conduc la rezultate favorabile; ele ne ajuta sa ne exprimam supararea in mod benefic, fara a pricinui vatamare sufleteasca noua insine si celor apropiati.

Supararea benefica este avantajoasa comparativ cu supararea nociva, datorita consecintelor sale, si anume:

1.Consecinte comportamentale:

• comunicarea sentimentelor fara a invinui;
• solicitarea modificarii comportamentului celuilalt;
• a ne cauta dreptate intr-un mod respectuos, non compulsiv;

2.Consecinte  in planul gandirii:

• estimarea corecta a gradului de intentionalitate si malitiozitate a actiunii persoanei care constituie tinta supararii benefice;
• a nu te considera pe tine absolut corect, iar pe celalalt absolut incorect;
• capacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt;
• a nu planui razbunarea;

3.Consecinte fiziologice in cazul supararii benefice pot fi resimtite, dar intensitatea lor va fi mult mai scazuta.


De psiholog Steliana Rizeanu, Clinica Aquamarin