Campania electorală care opune pe Hillary Clinton, soția fostului președinte american, magnatului Donald Trump exprimă un clivaj în societatea americană.

Ea aduce pe poziții de război un electorat format mai ales din femei, vedete, minorități și elita intelectuală care o suțin pe candidata democrată Clinton și alt electorat compus dintr-o majoritate albă, preponderent masculină, cu venituri și pregătire intelectuală mai reduse care îl dorește pe republicanul Donald Trump. Campania a fost presărată de atacuri murdare la persoană. Au apărut femei care au spus că au fost violate de Trump cu mai bine de 20 de ani în urmă, dar nici soțul candidatei democrate nu a fost ușă de biserică și a avut aventuri amoroase de pe vremea când era guvernator culminând cu scandalul sexului cu o stagiară chiar în Biroul Oval de președinte.

Dar cum se văd cei doi candidați din perspectivă astrologică și care este cel mai potrivit pentru a ocupa fotoliul de președinte al SUA?

În primul rând, putem remarca o asemănare: amândoi candidații la Casa Albă au pe Marte în Leu. Marte este planeta care semnifică energia, acțiunea, curajul, motivația și voința. Poziționarea lui în Leu îi desemnează pe cei care se simt superiori, chemați să conducă, care sunt motivați de o voință puternică. Sunt temperamentali, curajoși și uneori imprudenți; ambițioși, entuziaști, cu o energie debordantă; sunt capabili să ajungă în poziții care implică autoritate, responsabilitate, încredere și capacitate managerială. Mulți sportivi, ofițeri, lideri și manageri de top au această semnătură astrală.

Doamna Clinton are Soarele în Scorpion, un semn zodiacal în care are și două planete personale Mercur și Venus. Fostul primar al New York-ului, aflat în funcție în septembrie 2001, spunea despre Hillary că este ”prea proastă pentru a fi președinte.”. Asta din cauza susținerii ei necondiționate față de soțul ei, atunci când a izbucnit scandalul amoros cu Monica Lewinsky. Misoginism sau o apreciere corectă, căci este greu de crezut că ea mai putea continua să fie naivă în ceea ce privește năravurile soțului? Sau poate a fost mai degrabă vorba de o căsătorie politică între doi oameni foarte ambițioși, iar divorțul, o deconectare de soțul puternic i-ar fi diminuat șansele de a avea o carieră politică de succes, numai a ei? Astrologic vorbind, cu Mercur în Scorpion și cu aspect favorabil la Uranus, Hillary este o femeie deșteaptă, mândră și cu o ambiție pe măsură. Ea are o minte incisivă, critică; este suspicioasă, abilă, vicleană și predispusă spre gelozie, nu iartă și nu uită nimic. Careul lui Mercur cu Saturn este un indiciu important al calomniilor și mărturiilor false, rigiditate în gândire, gelozie, încăpățânare și conjuncturi marcate de ghinioane și obstacole.

Donald Trump are Soarele în Gemeni, conjunct cu Nodul Nord și cu Uranus, ceea ce îi amplifică temperamentul comunicativ, schimbător, imprevizibil. El apare, din acest punct de vedere, ca o persoană neserioasă, pe care nu se poate pune bază și căreia îi este greu să stea prea mult într-un loc, pe o idee sau într-o relație exclusivă. Mercur în Rac ne spune că Trump are o memorie bună, idei tradiționaliste; este spontan, intuitiv; gândirea lui este influențată de emoții, find cel mai adesea subiectiv în aprecierile lui. Careul lui Mercur cu Neptun arată o tendință de eschivare, minciuni, uneltiri, lipsă de loialitate. Trump este un norocos al sorții, trigonul Soarelui la Jupiter indicând sănătate, caracter optimist și răsturnări de situație favorabile.

Comparând astrogramele celor doi cu harta astrologică a SUA (setată la data semnării Declarației de Independență:  4 iulie 1776, ora 16:50, Philadelphia), remarcăm faptul că nici unul dintre cei doi candidați nu rezonează pozitiv cu ea. Mai ales Donald Trump se află într-o notă discordantă (Martele lui este în opoziție cu Luna SUA, Luna lui în opoziție cu Martele SUA, iar Neptun este în careu cu Jupiter) și alegerea lui ca președinte ar produce mult rău țării lui. Pe de altă parte, nici Hillary Clinton nu se anunță ca un conducător bun, posibil să nu-și ducă mandatul până la capăt, să aibă o conducere marcată de erori sau de încercări dificile.