6 greşeli capitale în alegerea formei sprâncenelor
Reţine că un specialist nu le va epila niciodată cu ceară. Descoperă ce alte pericole te pândesc dacă nu apelezi la un profesionist în domeniu!
Sprâncenele sunt de importanţă capitală în interacţiunea cu ceilalţi, cu ajutorul lor noi exprimându-ne emoţiile. O formă armonioasă a sprâncenei transmite interlocutorului un mesaj de persoană calmă, echilibrată şi cu un farmec personal aparte. Din această permanentă preocupare pentru stil şi armonie a apărut sintagma: „Design-ul sprâncenelor”.
Înainte de a apela la serviciile unui profesionist, fă un pic de muncă de investigare, ideal pe „teren”, la faţa locului. Există câteva greşeli capitale care nu trebuie să existe în design-ul sprâncenelor. Cel mai des întâlnite sunt de tehnică, formă, culoare şi machiaj.
Greşeala numărul 1: Epilarea sprâncenelor cu ceară
Un profesionist NU epilează cu ceară sprâncenele. Dezavantajele acestei tehnici învechite sunt multiple:
slăbirea muschiului ocularapariţia ptozei (pleoapă lăsată, care se repară chirurgical, prin operaţia de blefaroplastie)schimbarea sensului de creştere a firului de parrisc de iritaţii, infecţii şi boli de piele (în cazul în care ceara mai este şi refolosită).
Greşeala numărul 2: Tunderea excesivă a sprâncenelor la bază
Atunci când se tunde excesiv baza/capul sprâncenei ai toate şansele să ai sprâncene curbate, care îţi vor aduce deserviciul unei persoane cu aspect nefiresc. Uită-te la personaje din desene animate gen mama vitregă din filmul Albă-că-Zăpadă. Sigur nu ţi-ai dori să semeni cu ea...
Greşeala numărul 3: Nerespectarea proporţiilor 2/3 ascendent 1/3 descendent
Greşeala cel mai frecvent întâlnită este sprânceana jumătate ascendentă şi cealaltă jumătate descendentă, cu un unghi ascuţit în mijloc. Este o sprânceană total nenaturală, care dă o impresie răutăcioasă privirii, maturizează sau chiar conferă un aspect vulgar.
Desigur că, de la această regulă există o mică abatere: în cazul feţelor prelungi, când sprânceana este mai „pe drept” şi va fi gen 80% ascendent 20% descendent.
Greşeala numărul 4: Punct greşit de începere
Există un mit complet anapoda de care unii autointitulaţi „specialişti / profesionişti” ţin cu tărie: „baza nasului cu colţul intern al ochiului.”
Şi acum vă întreb: Câte dintre noi avem nasul perfect centrat pe mijlocul feţei şi nu avem o uşoară deviaţie de sept? Prin urmare, ne ghidăm după puntea nasului şi jumătatea distanţei dintre ochi! E mai sigur, nu-i aşa?
Truc: nu apropia sprâncenele când ai un nas mai lung şi nu le depărta prea mult când ai nasul lat.
Înainte de a apela la serviciile unui profesionist, fă un pic de muncă de investigare, ideal pe „teren”, la faţa locului. Există câteva greşeli capitale care nu trebuie să existe în design-ul sprâncenelor. Cel mai des întâlnite sunt de tehnică, formă, culoare şi machiaj.
Sfatul specialistului: Mirela Păduraru, consilier în estetică şi trainer cosmetică
Greşeala numărul 1: Epilarea sprâncenelor cu ceară
Un profesionist NU epilează cu ceară sprâncenele. Dezavantajele acestei tehnici învechite sunt multiple:
slăbirea muschiului ocularapariţia ptozei (pleoapă lăsată, care se repară chirurgical, prin operaţia de blefaroplastie)schimbarea sensului de creştere a firului de parrisc de iritaţii, infecţii şi boli de piele (în cazul în care ceara mai este şi refolosită).
Greşeala numărul 2: Tunderea excesivă a sprâncenelor la bază
Atunci când se tunde excesiv baza/capul sprâncenei ai toate şansele să ai sprâncene curbate, care îţi vor aduce deserviciul unei persoane cu aspect nefiresc. Uită-te la personaje din desene animate gen mama vitregă din filmul Albă-că-Zăpadă. Sigur nu ţi-ai dori să semeni cu ea...
Greşeala numărul 3: Nerespectarea proporţiilor 2/3 ascendent 1/3 descendent
Greşeala cel mai frecvent întâlnită este sprânceana jumătate ascendentă şi cealaltă jumătate descendentă, cu un unghi ascuţit în mijloc. Este o sprânceană total nenaturală, care dă o impresie răutăcioasă privirii, maturizează sau chiar conferă un aspect vulgar.
Desigur că, de la această regulă există o mică abatere: în cazul feţelor prelungi, când sprânceana este mai „pe drept” şi va fi gen 80% ascendent 20% descendent.
Greşeala numărul 4: Punct greşit de începere
Există un mit complet anapoda de care unii autointitulaţi „specialişti / profesionişti” ţin cu tărie: „baza nasului cu colţul intern al ochiului.”
Şi acum vă întreb: Câte dintre noi avem nasul perfect centrat pe mijlocul feţei şi nu avem o uşoară deviaţie de sept? Prin urmare, ne ghidăm după puntea nasului şi jumătatea distanţei dintre ochi! E mai sigur, nu-i aşa?
Truc: nu apropia sprâncenele când ai un nas mai lung şi nu le depărta prea mult când ai nasul lat.